De la 7,76 la 5,53 puncte procentuale. Atat s-a ingustat ecartul dintre dobanzile la creditele noi in lei si cele la depozitele noi in lei pentru clientii persoane fizice incepand din luna mai a anului trecut si mai 2007, respectiv cu 2,2 puncte procentuale.
Apropierea dintre dobanzile platite de clienti si cele bonificate de banci in contul banilor atrasi de la acestia este in primul rand meritul tendintei de scadere a dobanzilor la credite, sub presiunea concurentei.
Conform mediilor calculate de BNR, in decurs de un an dobanda la creditele noi in lei a coborat cu 1,85 puncte procentuale, in timp ce dobanda la depozite a urcat cu 0,38 puncte procentuale, intarind miscarea de apropiere.
Nu a fost vorba insa de o miscare lina, conjuncturile de piata si deciziile de politica monetara ale BNR provocand si aparitia unor oscilatii puternice. De pilda, in octombrie 2006 costul nominal al creditelor in lei a sarit pana la 14,55%, peste nivelul inregistrat in luna mai. De asemenea, dobanda medie la depozitele la termen a atins in decembrie un varf de 7,02%, dupa care a urmat o scadere treptata.
Statisticile publicate de BNR continua sa arate ca dobanzile la creditele in lei au o evolutie care preia cu un decalaj considerabil impulsurile date de banca centrala prin deciziile de modificare a dobanzii de politica monetara. In timp ce BNR a redus dobanda cu 1,5 puncte procentuale din februarie pana in mai, dobanda medie la creditele noi in lei a continuat sa scada chiar vizibil in martie si aprilie, pentru ca in mai sa schiteze o crestere de 0,13 puncte procentuale.
Politica BNR de reducere a dobanzii a fost reflectata mai degraba prin continuarea tendintei de scadere treptata a dobanzii medii la depozite, care a coborat cu 0,21 puncte din ianaurie pana in mai.
Chiar daca prin raportare la inflatie, dobanzile la depozite de peste 6,5% sunt consistent real pozitive, bancile sunt prudente cu scaderea bonificatiilor acordate clientilor mai ales dupa ce s-au confruntat cu mai multe episoade de criza de lichiditati pe lei.
Cererea de credite in lei s-a consolidat pe fondul scaderii dobanzilor, insa diferenta de cost fata de un credit in euro s-a mentinut la peste 4 puncte procentuale, chiar cu toata scumpirea graduala a monedei europene. Adaugand la aceasta efectul spectaculos al aprecierii leului asupra nivelului ratelor la un credit in euro, finantarile in monea europeana au continuat sa tenteze clientela. Mai mult, banci precum BRD, care a obtinut avizul BNR pentru creditarea persoanelor fizice dupa norme proprii, au ales sa promoveze tocmai credite ipotecare in euro in noile conditii de avans si plafon maxim.
Totusi, in medie clientii platesc mai putin pentru un credit in lei fata de cat le-ar oferi banca in schimbul plasarii economiilor.
Iar multe banci incep sa acuze efectul pe care ingustarea considerata prea rapida a ecartului dintre dobanzile active si cele pasive il are asupra conturilor de profit si pierdere. In mod traditional in Romania marja de dobanda a reprezentat ani de-a randul principala sursa de castig a bancilor.
Mai ales de anul trecut insa situatia a inceput sa se schimbe si institutiile de credit s-au straduit sa majoreze ponderea veniturilor obtinute din comisioane, anuntand ca tendinta va continua, adica serviciile bancare se vor scumpi.
Ingustarea marjei de dobanda a constituit una dintre surprizele neplacute ale austriecilor de la Erste, care au vazut in primul trimestru al acestui an o incetinire dramatica a cresterii veniturilor BCR din aceasta sursa. Bancherii afirma ca in acest an concurenta va fi principalul factor care ar mai putea ieftini creditele in lei, unele banci fiind deja acuzate ca se uita prea mult la volumele vandute, fortand scaderi riscante ale preturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
