Rata medie a creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc a scăzut în primele zece luni din 2021 sub pragul de 4% din total împrumuturi, potrivit datelor BNR.
Conform celor mai recente statistici disponibile, în octombrie 2021 rata NPL a coborât la 3,52%, cel mai scăzut nivel din 2021, dar şi din ultimul deceniu, după ce în lunile de primăvară din 2021 oscila în jurul a 3,9% din total credite. Practic, rata NPL a coborât în octombrie la cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale se simţeau pe piaţa locală. Comparativ, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite.
Cel mai ridicat nivel al ratei NPL din prima parte a anului 2021, de 3,98%, a fost înregistrat în luna februarie. Rata NPL a coborât în a doua parte a anului 2021 şi sub nivelul din decembrie 2020, de 3,83%, precum şi sub valorile din vara anului 2020, care erau în jur de 4%.
Privind restrospectiv evoluţia din ultimii ani vedem că sistemul bancar a încheiat anul 2020 cu o rată NPL de 3,83% din total credite, sub nivelul de la finalul lui 2019, de 4,09%, în timp ce la sfârşitul anului 2018 rata neperformanţei era 4,96%, după cum reiese din statisticile BNR. Pe parcursul anului 2018, rata NPL a coborât sub pragul de 6% în luna mai şi sub 5% în luna noiembrie 2018, continuând ajustarea din anii precedenţi. Tendinţa de scădere a ratei NPL s-a produs după ce în perioada crizei economice anterioare din 2008/2009 unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.
Menţinerea ratei NPL la valori scăzute în 2020 şi 2021, ani afectaţi de pandemia de COVID-19, a fost influenţată şi de flexibilizarea cadrului prudenţial realizată de BNR, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nefiind considerate problematice/neperformante astfel că băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le. Această flexibilizare, decisă în 2020, a continuat şi în 2021.
În 2022, rata medie a creditelor neperformante în sistemul bancar românesc ar putea să revină pe creştere . Probleme pot apărea dacă unii debitori - persoane fizice sau companii - afectaţi de impactul economic negativ al crizei coronavirusului şi de creşterea puternică a preşurilor nu reuşesc să reia plata creditelor amânate, după expirarea păsuirii, dar şi dacă cei care nu şi-au amânat creditele în 2020 şi 2021, vor întâmpina din 2022 probleme cu plata ratelor.
Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criza adusă de pandemia de COVID-19 şi de creşterea inflaţiei, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă.
Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată au un risc de credit mai ridicat având în vedere că sunt mai îndatoraţi, datele indicând că la creditele ipotecare rata creditelor neperformante era în septembrie 2021 de 4,9%, cu 3,7 puncte procentuale mai mare faţă de creditele ipotecare fără rate suspendate la plată, iar la creditele de consum rata NPL este de 14,9%, cu 9,8 puncte procentuale mai mult faţă de cele fără suspendarea ratelor, după cum susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.
La nivelul întregului sistem bancar, pe retail şi corporate, rata creditelor neperformante era de 3,7% în septembrie 2021, iar în cazul împrumuturilor populaţiei rata NPL era de 3,3%.
„În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacităţii de plată a populaţiei. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceştia având un grad de îndatorare mai însemnat. Analiza matricei de tranziţie şi a ratelor de neperformanţă arată o deteriorare a capacităţii de plată mai pronunţată în cazul acestor debitori, în special a celor cu credite de consum. Condiţiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluţiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie“, se arată în raportul BNR.
Concret, banca centrală susţine că în cazul creditelor ipotecare rata NPL a urcat la 4,9% (cu 3,7 puncte procentuale mai mare faţă de creditele ipotecare fără rate suspendate la plată, septembrie 2021), dar cu toate acestea contribuţia creditelor cu întârzieri mai mari de 90 de zile este de doar 0,9 puncte procentuale (restul fiind constituit de încadrarea de către bănci a creditelor în improbabilitate la plată).
Pe de altă parte, pentru creditele de consum, rata NPL este 14,9% (cu 9,8 puncte procentuale mai mult faţă de cele fără suspendarea ratelor), iar în acest caz se constată o deteriorare mai rapidă a capacităţii de plată.
„Contribuţia creditelor cu întârzieri de peste 90 de zile este de 5 puncte procentuale şi a crescut puternic în ultimele luni (ă2,7 puncte procentuale comparativ cu martie 2021), volumul creditelor cu restanţe mai mari de 90 de zile crescând cu peste 90% faţă de valoarea observată în martie 2021“, mai susţine BNR.
Facilitatea de suspendare a ratelor de plată la credite, introdusă din prima parte a anului 2020 odată cu intensificarea pandemiei de COVID-19, în baza OUG 37/2020, este folosită în prezent în cazul a mai puţin de 0,1% din portofoliul de credit (septembrie 2021), dar, per ansamblu, ponderea creditelor care au beneficiat de această facilitate este, însă, importantă (10%, mai 2020). BNR susţine că un mecanism important pentru asigurarea bunei funcţionări a pieţei creditului, în special în perioada ulterioară moratoriilor publice, este şi cel asigurat de Centrul de soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar.
Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată au un risc de credit mai ridicat având în vedere că ponderea debitorilor cu un grad de îndatorare între 40 şi 60% este mult mai mare în cazul acestora comparativ cu restul debitorilor (39% comparativ cu 26%), aceştia deţinând 44% din creditele incluse în programul de suspendare a ratelor de plată.
Analiza matricei de tranziţie arată o deteriorare a capacităţii de plată mai pronunţată în cazul debitorilor care au apelat la facilitatea stabilită prin OUG 37/2020. Astfel, în cazul întârzierilor la plată de până la 30 de zile, ponderile sunt cu peste 2 puncte procentuale mai mari, în timp ce cele pentru întârzieri între 30 şi 60 de zile sunt cu 2,1 puncte procentuale (credite de consum), respectiv 1,3 puncte procentuale (credite ipotecare) mai mari.
În cazul întârzierilor la plată de peste 60 de zile, diferenţe notabile sunt pentru creditele de consum, ponderile fiind mai mari cu 1,7 puncte procentuale. Rata creditelor neperformante pentru această categorie de debitori este superioară celei înregistrate de debitorii care nu au avut rate suspendate la plată conform OUG 37/2020. Evoluţiile sunt, însă, diferite în funcţie de tipul împrumutului.
Un alt aspect important, care poate influenţa dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ţine de evoluţia pieţei imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezidenţial a înregistrat o accelerare a activităţii, iar, pe de altă parte, piaţa comercială a consemnat un recul. Accelerarea activităţii din piaţa rezidenţială a fost determinată atât de factori de cerere, cât şi de ofertă, susţine banca centrală.
Dinamica pieţei imobiliare s-a materializat şi asupra stocului de credite ipotecare.
În luna septembrie, creşterea, în termeni anuali, a soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12%. În cazul creditării imobiliare rezidenţiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilităţi este cel al împrumuturilor destinate achiziţionării unor locuinţe cu scop investiţional, atenţionează banca centrală.
„Din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanţă superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3% faţă de 1,4%). Având în vedere creşterea importanţei creditelor acordate în scop nelocativ (ă7% în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporţie de 13% din total), rata de neperformanţă ridicată a acestora, dar şi senzitivitatea crescută la o depreciere a preţurilor imobiliare, BNR urmăreşte să acţioneze anticiclic pentru acest segment de nişă al creditării imobiliare. Astfel, se are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creştere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziţionarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie“, se menţionează în raportul BNR.
Practic, începând cu 1 ianuarie 2022, BNR a decis implementarea unor niveluri reduse cu 10 puncte procentuale ale raportului dintre valoarea creditului şi valoarea garanţiilor (indicatorul LTV) specifice pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziţionarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuinţă. „Această măsură este de natură să acţioneze împotriva acumulării unor vulnerabilităţi pe un segment mai riscant al pieţei imobliare, respectiv achiziţionarea de imobile cu scop investiţional.“
Totodată, în condiţiile unei accelerări a dinamicii creditului neguvernamental, dar şi a persistenţei tensiunilor în privinţa echilibrelor macroeconomice, cu scopul reducerii şi prevenirii creşterii excesive a îndatorării, şi, implicit, diminuării unor potenţiale vulnerabilităţi ce s-ar putea manifesta din perspectiva riscului de credit, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a decis recalibrarea amortizorului anticiclic de capital, în sensul creşterii ratei acestuia. Majorarea ratei amortizorului de la 0%, la 0,5%, se va aplica la 12 luni de la momentul aprobării, respectiv începând cu data de 17 octombrie 2022, conform prevederilor cadrului de reglementare european aplicabil.
Înrăutăţirea situaţiei epidemiologice pe plan intern, în condiţiile unui grad redus al vaccinării populaţiei, evoluţiile macroeconomice marcate de deteriorări ale echilibrelor interne şi externe, precum şi înăsprirea condiţiilor financiare ca urmare a ajustării conduitei politicii monetare (creşterea ratei de politică monetară de la 1,25% la 1,50% în octombrie 2021 şi la 1,75% în noiembrie 2021) pot determina în perioada următoare o creştere a riscului de credit, susţine BNR.
Pentru moment, evoluţia ratei de neperformanţă nu indică o deteriorare importantă a portofoliului de credite acordate populaţiei. Rata creditelor neperformante a fost de 3,3% în luna septembrie 2021 (-0,2 puncte procentuale faţă de martie 2021), toate categoriile de împrumuturi înregistrând scăderi.
Pe categorii de împrumuturi retail. creditul de consum garantat continuă să prezinte cea mai mare rată de neperformanţă (11,9% sută, septembrie 2021), dar acesta are o pondere modestă şi în scădere în stocul de credit (6%, -1 punct procentual faţă de martie 2021). Cu toate acestea, dinamica ratei inflaţiei care diminuează din venitul disponibil real al populaţiei, incertitudinile legate de evoluţiile economice viitoare în contextul pandemiei şi măsurile necesare pentru reducerea vulnerabilităţilor la nivelul echilibrelor macroeconomice (în special privind deficitele gemene), ar putea schimba tendinţa preconizată privind rata creditelor neperformante acordate populaţiei, atenţionează specialiştii de la banca centrală.
Măsurile macroprudenţiale implementate înainte de izbucnirea pandemiei au contribuit la asigurarea unui nivel de prudenţialitate mai mare la nivelul portofoliului populaţiei, atât în ceea ce priveşte gradul de îndatorare, cât şi expunerea la riscul valutar, în viziunea BNR.
Gradul de îndatorare a continuat evoluţia descendentă şi pe parcursul pandemiei, valoarea mediană reducându-se cu 1,6 puncte procentuale, la 38,2% (septembrie 2021). „Dinamica negativă a fost mai pronunţată în cazul creditelor ipotecare (-3,4 puncte procentuale, la 40,8%, septembrie 2021). De asemenea, creditul în valută a continuat să se reducă, ponderea acestuia fiind mai mică de 1% în fluxul total de credit, respectiv de 1% în fluxul de credit ipotecar. În prezent, acesta însumează 18% din total, respectiv 20% în cazul creditelor pentru achiziţia unei locuinţe.“.
Spre deosebire de riscul valutar, cel privind rata dobânzii reprezintă în opinia BNR o preocupare importantă.
„Creditele ipotecare, datorită valorii mari şi structurii plăţilor (anuităţi constante), sunt mai afectate de o modificare a ratei dobânzii. Mai mult, o pondere semnificativă a fluxului de credite ipotecare (73% din creditele noi acordate în perioada iulie 2020 - septembrie 2021) sunt expuse creşterilor de rata dobânzii, fiind acordate cu o rată a dobânzii fixă pe o perioadă mai mică sau cel mult egală cu un an. O pondere mult mai redusă din creditele ipotecare noi sunt expuse unor posibile majorări ale ratei dobânzii pe termen mediu (14% dintre credite au rata dobânzii fixă pe o perioadă între 1 şi 10 ani).“
BNR recomandă băncilor să se asigure că debitorii care accesează astfel de produse pot gestiona o creştere mai mare a ratelor lunare de plată în momentul în care se încheie perioada cu rată fixă de dobândă. În cazul creditelor de consum, acest risc este mult mai redus, doar 20% din fluxul de credit fiind acordat cu o rată a dobânzii fixă pentru o perioadă de cel mult un an.
Vulnerabilităţile legate de rata NPL şi rata măsurilor de restructurare sunt diminuate de cel de-al treilea indicator de analiză a calităţii activelor, respectiv gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care plasează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric stabilit de Autoritatea Bancară Europeană pentru acest indicator, precum şi peste media europeană (de circa 45%).
