Într-o poziţie fără precedent, băncile din România, prin liderii lor, au avertizat guvernul că ordonanţa 114, care introduce taxa bancară, va aduce criza economică în România şi va determina scăderea investiţiilor şi a încrederii în viitor.
Răul produs prin această ordonanţă se mai poate repara doar pe planul stabilităţii financiare, dacă va urma un dialog care să o facă funcţională, a declarat vineri Sergiu Oprescu, preşedintele Aociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank.
Sergiu Manea, preşedintele CPBR şi preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din România, a afirmat: Avem sub revizuire toate planurile de investiţii, taxa bancară duce la lipsă de încredere în economie şi scăderea cererii de credite.
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, unde 60% din acţionari sunt investitori români, a spus: După câţiva ani foarte buni, în care am crescut şi prin achiziţii, nu am reuşit să ne bucurăm de ceea ce am realizat. Am investit profitul în capitalul băncii, în credite. Noi nu putem să plecăm, să ne facem bagajele şi să plecăm în altă geografie.
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, deţinută integral de stat, a afirmat că banca încearcă găsirea unor soluţii pentru a compensa taxa pe active, respectiv reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.
La finalul anului trecut, guvernul PSD a introdus o taxă pe activele băncilor, legată de evoluţia ROBOR, taxă prin care speră să strângă la buget 3-4 mld. lei.
La ROBOR-ul din T4/2018, taxa bancară ar fi de 0,3%, dar este plătită de patru ori pe an, de unde rezultă o taxă finală de 1,2%.
Conform unei analize a BNR, taxa bancară va mânca o bună parte din profitul sistemului bancar şi va trimite mai mult de jumătate din bănci pe pierdere, întrucât cea mai mare parte a profiturilor este obţinută de primele cinci bănci din sistem. Chiar CEC Bank este la limita profitabilităţii cu această taxă bancară.
De la Viena, băncile austriece Erste, Raiffeisen, UniCredit, care deţin trei din cele mai mari cinci bănci din România, au criticat această taxă, interpretând mesajul guvernului că nu sunt bineveniţi în România şi astfel sunt îndemnaţi să-şi reducă activele.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a calificat această taxă bancară ca fiind „o trăsnaie“, care pune în pericol stabilitatea financiară a României. Isărescu de abia aşteaptă să se întâlnească cu ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, cel care a definit această taxă bancară ca fiind o taxă pe lăcomia băncilor, pentru că au una dintre cele mai mari marje de profit din Europa, în Comitetul de Macroprudenţialitate, organismul care trebuie să vegheze la stabilitatea economică şi financiară a României.
Cele două părţi încă nu s-au înţeles când va fi acest comitet.
Apariţia taxei bancare ridică multe semne de întrebare privind situaţia economică şi a finanţelor publice a României: dacă totul merge atât de bine în România, aşa cum erau prezentările guvernului, de ce este nevoie de această taxă?, s-a întrebat Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.
Spre surprinderea întregii economii şi a mediului de business, guvernul PSD/ALDE nu a prezentat până acum proiectul de buget pe 2019, ceea ce face ca piaţa să fie plină de zvonuri, vehiculându-se şi apariţia altor taxe, pentru că guvernul are nevoie de bani mulţi, între 10 şi 20 de miliarde de lei, pentru a onora promisiunile electorale şi a închide bugetul.