Bănci și Asigurări

Popa, BNR: Nu vrem ca, atunci când îşi va reveni creditarea, piaţa să se ducă tot spre valută

Popa, BNR: Nu vrem ca, atunci când îşi va reveni creditarea, piaţa să se ducă tot spre valută

Cristian Popa, viceguvernator al BNR: Îmi e greu să cred că grupurile din zona euro ar pleca din regiune după ce în anii trecuţi o mare parte a profiturilor pe care le-au făcut au venit de aici.

Autor: Voican Razvan

20.01.2012, 00:06 796

Prin politica de dobândă, prin calibrarea rezervelor minime obligatorii pe care trebuie să le constituie băncile şi prin re­glementările prudenţiale privind credi­ta­rea, Banca Naţională încearcă să se asigu­re că în momentul în care creditarea va re­porni cu adevărat, piaţa nu se va orienta tot spre creditul în euro, ci va alege cre­ditul în lei.

"Nu vrem să vedem că atunci când creditarea îşi va reveni, piaţa se va duce tot spre creditul în valută. Am luat măsuri de ordin prudenţial, rezervele minime obliga­torii sunt mai mari la valută decât la lei. În timp vor mai scădea şi la valută, însă vrem să le ţinem mai sus decât la lei ca un instrument de descurajare a creditării în valută", spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR.

El afirmă că băncile au loc să dea mai multe credite în lei, cu condiţia să aibă şi resurse.

Pe de altă parte, Popa admite că se conturează un risc de scumpire a creditului din cauza competiţiei pe depozite în care au intrat mai multe bănci şi a unor rigidităţi legate de necesitatea constituirii de provizioane, însă speră ca acesta să nu se materializeze.

"Noi am dat deja pieţei două semnale succesive prin reducerea dobânzii-cheie." Într-un interval de numai trei luni, BNR a făcut doi paşi de reducere a dobânzii de politică monetară, de la 6,25% la 5,75% pe an.

Cât priveşte necesarul de provizionare din sectorul bancar, oficialul BNR spune că se aşteaptă ca vârful creditelor neperformante să fie atins în acest an.

De trei ani atât bancherii centrali, cât şi cei din băncile private au tot împins estimările de atingere a vârfului de neperformante, estimări care s-au îndepărtat odată cu infirmarea succesivă a aşteptărilor de revigorare a economiei. Popa admite că formarea de credite neperformante la valută a evoluat mai lent decât în cazul creditelor în lei, situaţie la care s-a ajuns din cauză că dobânzile la lei fuseseră menţi­nute sus înainte de criză pentru calmarea economiei supraîncălzite.

La sfârşitul lui 2011 BNR a reluat reducerea dobânzii-cheie numai după ce a fost sigură că inflaţia continuă să scadă. Viceguvernatorul responsabil cu ţintirea inflaţiei spune că BNR a folosit şi foloseşte toate instrumentele posibile, inclusiv dintre cele netradiţionale, inclusiv intervenţiile verbale, pentru a se asigura că inflaţia merge pe traiectoria dorită. BNR a atins în 2011 ţinta de inflaţie asumată pentru prima dată în cinci ani.

Popa arată că pentru a se adapta contextului banca centrală a recurs în ultimii ani la o ţintire a inflaţiei mai lejeră, cu focus pe tendinţa pe termen lung, nu pe atingerea ţintelor imediate.

Cât priveşte riscurile externe, viceguvernatorul spune că BNR nu se pregăteşte în mod particular pentru eventualitatea ieşirii vreunui stat din zona euro, ci pentru scenarii de creştere a aversiunii la risc indiferent de factorul declanşator.

"Nu ne uităm după posibile ieşiri ale unui stat sau altul din zona euro, ci avem în vedere scenarii de înrăutăţire a apetitului faţă de risc indiferent de motivele care ar genera o asemenea situaţie."

În acelaşi timp, Popa nu se aşteaptă ca băncile din zona euro să fugă din regiune din cauza presiunilor cu care se confruntă acasă. "Chiar dacă va exista poate un focus mai mare spre interior, îmi e greu să cred că grupurile din zona euro ar pleca din regiune după ce în anii trecuţi o mare parte a profiturilor pe care le-au făcut au venit de aici."

La nevoie, BNR contează pe rezervele valutare foarte confortabile (33,2 mld. euro), precum şi pe ancora acordului cu FMI, deşi Cristian Popa reafirmă că România nu intenţionează să folosească banii. De asemenea, el menţionează existenţa unui plan pentru situaţii de urgenţă în sectorul bancar, BNR fiind pregătită să furnizeze lichiditate. Popa afirmă că lichiditatea a devenit un punct focal pentru banca centrală şi un instrument de politică monetară în sine.

"Nu avem a face o alegere între stabilitatea macroeconomică şi stabilitatea financiară, trebuie urmărite împreună."

El spune însă că rămâne fundamentală asigurarea unei inflaţii reduse, nevolatile ca şi contribuţie a băncii centrale la atingerea unei creşteri economice sustenabile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO