În condiţiile în care băncile centrale din întreaga lume îşi relaxează politica monetară pentru a susţine creşterea economiilor şi a reaprinde inflaţia, cele din Europa de Est găsesc că cea mai bună opţiune deocamdată este să nu facă nimic, scrie Bloomberg.
Cele patru bănci centrale care decid cu privire la dobânzi în această săptămână au urmat direcţii diferite în acest an. Cehii au majorat dobânzile, Polonia şi România le-au menţinânut neschimbate, iar Serbia le-a redus.
Însă, deşi creşterea economiilor din regiune încetineşte, aceasta o depăşeşte încă pe cea din lumea dezvoltată, iar preţurile de consum continuă să crească. În acest fel, strategii au timp să evalueze efectele riscurilor globale înainte de a decide ajustări ale politicii monetare.
Polonia, care şi-a menţinut dobânda de referinţă la un minim record în 2015, va prelungi probabil această pauză după ce inflaţia a încetinit pentru a doua lună consecutiv. Astfel este întărită poziţia guvernatorului băncii centrale Adam Glapinski potrivit căreia costurile de finanţare urmează să rămână neschimbate în viitorul apropiat, chiar în condiţiile în care piaţa muncii rămâne sub presiune, iar creşterea economică se menţine solidă.
Ultimele date au indicat activitate economică sub aşteptări, semnalând o slăbire a creştere în T3, arată Piotr Kalisz şi Cezary Chrapek, economişti la divizia poloneză a Citigroup.
Banca centrală a României, care a majorat ultima dată dobânzile în mai 2018, este aşteptată să menţină dobânda de referinţă neschimbată, în condiţiile în care expansiunea economică urmează să încetinească.
Factori interni ca inflaţia încă solidă, un deficit de cont curent în creştere şi o politică fiscală relaxată ar putea justifica o înăsprire a politicii monetare, însă banca ar putea reglementa în continuare lichiditatea de pe pieţe pentru a ajusta condiţiile monetare. Aceasta doreşte de asemenea să evite intrări excesive de capital care ar putea alimena o nedorită apreciere a monedei locale.
Banca centrală cehă, care a majorat de opt ori dobânzile în decurs de doi ani, încearcă să evalueze impactul încetinirii zonei euro înainte de a decide dacă sunt necesare noi majorări. Cheltuielile solide ale gospodăriilor menţin inflaţia peste ţintă, însă industria manufacturieră resimte deja slăbirea cererii externe.
Banca a anunţat că va discuta o posibilă majorare în noiembrie, însă ultimele comentarii au semnalat probabilitatea menţinerii la acelaşi nivel a costurilor de finanţate.
„Deteriorarea perspectivelor externe va fi un argument pentru aceasta să nu majoreze, în timp ce cererea internă solidă, creşterea salariilor şi inflaţiei şi deprecierea monedei locale sunt toate motive de a nu reduce dobânzile“, indică analiştii Komercni Banka.
Banca centrală a Serbiei va analiza încetinirea creşterii preţurilor şi o expansiune economică sub ţintă în raport cu riscurile ieşirilor de capital în momentul în care va decide dacă să reducă din nou costurile de finanţate după două reduceri surpriză efectuate în acest an. Strategii ar putea prefera să pună pauză reducerilor pentru a se asigura că acestea nu duc la slăbirea dinarului.
