♦ Scăderea deficitului a fost determinat de creşterea excedentului în zona serviciilor şi a veniturilor secundare.
Investiţiile străine directe (participaţii la capital şi credite intragrup) au fost, la zece luni din 2020, de 1,7 mld. euro, faţă 4,7 mld. euro de aceeaşi periodă a anului trecut. Însă această cădere ce pare enormă (un minus de 63%) nu vine doar din „participaţiile la capital”, ci din ceea ce se numeşte “credite intragrup” - împrumuturi pe care companiile din străinătate le acordă filialelor lor de aici. Desigur că această criză a modificat planurile companiilor (în general companii financiare) şi, astfel, ele nu mai au nevoie de atâţia bani ca în trecut şi-i returenează acum sau nu mai cer alţi bani.
Datele Băncii Naţionale publicate luni arată că investiţiile străine directe au însumat, la zece luni, 1,75 miliarde euro (comparativ cu 4,67 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au ridicat la 3,2 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de1,5 miliarde euro. Adică valoarea investiţiilor a fost diminuată de valoarea negativă a „creditelor intragrup” – bani care oricum trebuia returnaţi, cândva. Faptul pozitiv este că, totuşi, şi în această criză severă investiţiile străine au continuat să vină. La zece luni, investiţiile străine care înseamnă participaţii la capital au fost de 3,2 miliarde de euro. În primele zece luni din 2019, aceste investiţii au fost de 4,2 miliarde de euro. Este o scădere de un miliard de euro, iar, în procente acest lucru înseamnă o diminuare de 24%.
În aceeaşi vreme, deficitul de cont curent s-a redus în primele zece luni cu 3,7%, la 8,7 mld.euro; investiţiile străine directe s-au redus cu 60%, la 1,7 mld.euro.
România avea la finele lunii octomrbie un deficit de cont curent de 8,77 miliarde euro, în scădere de la 9,11 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2019, arată datele BNR. Scăderea deficitului a fost determinată de creşterea excedentului în zona serviciilor şi a veniturilor secundare.
În acelaşi timp, schimburile comerciale internaţionale au rămas pe minus, cu un deficit de 15,1 miliarde euro, în creştere cu 995 milioane euro.
Datele BNR arată că un impact important în scăderea deficitului de cont curent l-a avut creşterea excedentului balanţei serviciilor, cu 715 milioane euro, la 7,8 miliarde euro. Cea mai mare pondere o are sectorul de transporturi, care are un excedent de 3,3 miliarde euro, în timp ce turismul rămâne pe deficit, cu un minus de 1,2 miliarde euro.
În schimb, balanţa veniturilor primare şi-a mărit deficitul cu 191 milioane euro, la 3 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 810 milioane euro, de 1,6 miliarde euro.
