Economia României continuă să fie dependentă de importuri. De aceea, cursul valutar rămâne un element cheie în ecuaţia balanţei plăţilor externe.
Cu 2019 încheiat pe un deficit comercial în creştere abruptă faţă de anul anterior, niciun jucător din piaţă nu a fost surprins de valorile principalelor valute în raport cu moneda naţională de la începutul lui 2020.
Săptămâna trecută însă, leul a bifat câteva minime istorice două zile la rând, joi faţă de euro (4,7834) şi vineri faţă de dolar (4,4462) şi din nou faţă de euro (4,8026), fiind „în roşu” pe linie faţă de toate valutele importante.
Cauzele sunt multiple şi au fost analizate în toată mass-media: piaţa românească urmează trendul zonal, investitorii rămân în expectativă pe fondul neînţelegerilor în adoptarea bugetului UE, iar epidemia de coronavirus afectează puternic livrările din Asia.
Însă doar analiştii economici au intuit corect cauza principală a devalorizării leului. Este vorba despre refuzul Băncii Naţionale de a interveni pe piaţa valutară pentru a ţine cursul sub control, aşa cum a procedat în repetate rânduri în ultima perioadă.
Decizia BNR de a nu se implica poate fi comentată în funcţie de interesul fiecărui jucător de pe piaţă, însă, în lipsa unui comunicat oficial, totul rămâne deocamdată doar la nivelul speculaţiilor.
Cert este însă că, dincolo de cauzele noilor cotaţii valutare, ceea ce contează cu adevărat sunt efectele acestora, care încep să se facă simţite în buzunarul fiecărui consumator, dar mai ales în bugetul fiecărui importator.
Business-urile importatorilor sunt cele mai vulnerabile din economie atunci când vine vorba de creşterile de preţuri, iar în ultima vreme inflaţia nu a fost de partea lor înregistrând 4% în decembrie 2019 şi 3,6% în ianuarie 2020, valori care situează România pe locul 2 în întreaga Uniune Europeană după rata inflaţiei în termeni anuali.
În aceste condiţii, nu doar cursul valutar afectează afacerile cu bunuri şi servicii din străinătate, ci şi creşterea cheltuielilor, ceea ce pune o presiune suplimentară pe board-urile companiilor importatoare pentru găsirea unor soluţii de reducere a costurilor.
Desigur, importatorii şi-au făcut calculele pentru 2020 pe o proiecţie de curs în scădere a leului faţă de euro, care se anticipa să ajungă la nivelul de 4,81 la sfârşitul primului semestru al acestui an si de 4,85 la sfârşitul celui de-al doilea. Acum se pare însă că toate aceste calcule trebuiesc refăcute.
Pentru o reducere semnificativă a cheltuielilor cu comisioanele bancare, experţii ne sfătuiesc ca, odată cu refacerea bugetelor, să ne reorientăm afacerile de la serviciile oferite de banking-ul tradiţional către fintech-urile secolului XXI.
Cei care încă nu s-au familiarizat cu acest nou termen riscă să rămână captivi în zona băncilor cu cozi la ghişee, cu spread-uri mari între cursul valutar de la cumpărare şi cel de la vânzare, plus comisioane pe toate operaţiunile curente, inclusiv la încasarea banilor în cont.
Însă cei care apreciază comfortul de a-şi realiza operaţiunile financiare din faţa calculatorului sau de pe ecranul smartphone-ului, ştiu că există multe alternative prin care pot beneficia de cursuri valutare preferenţiale, plăţi externe la costuri modice sau chiar fără comisioane şi protecţie împotriva fluctuaţiilor de curs valutar.
Unul dintre aceste fintech-uri este Akcenta – instituţie financiară care sprijină business-urile din Europa Centrală să-şi maximizeze profiturile, oferind plăţi în doar câteva minute sau cel mult ore în întreaga Uniune Europeană, la comisioane inegalabile pentru schimburi valutare şi plăţi externe.
Iată un exemplu concret: În ianuarie 2020, o companie românească care importă alimente a încheiat un contract cu o companie poloneză pentru achiziţionarea de mărfuri în valoare totală de 500.000 EUR. Livrarea va avea loc eşalonat, în decursul următoarelor 5 luni, fiecare tranfer avînd valoarea de 100.000 EUR. Rata spotului de la AKCENTA pentru EUR/RON a fost cu 0,02 RON mai bună decât banca cu care tranzacţionează în mod curent, compania economisind 2.000 RON la schimbul valutar şi generând economii suplimentare de 2.025 RON cu comisioanele.
„Pentru situaţii prelungite de instabilitate a cursului valutar, hedging-ul este unul dintre instrumentele care ajută cel mai bine la protecţia marjelor de profit împotriva fluctuaţiilor nefavorabile ale ratei de schimb. Tranzacţiile Forward le permit astfel clienţilor să cumpere sau să vândă valută la cursul valabil pe piaţă în acest moment, dar să facă decontarea efectivă la o dată ulterioară, fără a mai avea grija evoluţiei parităţii monedei respective faţă de leu de la acea dată. Astfel, un RON din ce în ce mai slab nu afectează negativ marginile comerciale”, explică Theodor Ştefanovici, Director Comercial Akcenta România.
Akcenta este o companie financiară prezentă pe piaţă încă din 1997 şi care a primit notificarea de la BNR pentru activităţile sale pe piaţa românească în 2014. Recunoscuţi pentru serviciile remarcabile şi tranzacţiile extrem de rapide în cadrul UE, Akcenta a cunoscut o creştere solidă, având în portofoliu peste 40 mii companii.
Pentru mai multe informaţii sau pentru a solicita o ofertă concretă vă invităm să vizitaţi www.akcenta.ro . De asemenea, vă stăm cu plăcere le dispoziţie la telefon 312 296 650 sau email info@akcenta.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
