Restanţele la creditele acordate în monedă naţională au atins în luna februarie 4,4 miliarde lei (echivalentul unui miliard de euro), în creştere cu circa 100 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care creditarea în lei a continuat ascensiunea, susţinută de politica de relaxare monetară derulată de BNR.
Populaţia avea la finele lunii februarie restanţe mai mari de 30 de zile în valoare de 11,4 mld. lei, în scădere cu circa 100 mil. lei faţă de nivelul de acum un an. Creditele de retail restante au atins un vârf de 11,7 mld. lei în primăvara anului 2014, dar ulterior au scăzut pe fondul procesului de curăţare a bilanţului derulat de bănci.
Numărul restanţelor a ajuns în luna septembrie la aproape 958.000, în creştere cu 13.000 de împrumuturi care figurează cu întârzieri la plată faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.
În 2015, tendinţa de creştere a numărului restanţierilor a început în iunie, pentru ca într-un interval de doar trei luni aproximativ 5.000 de persoane să îngroaşe rândul restanţierilor. În luna iunie, comparativ cu luna august, a fost înregistrat cel mai mare avans al numărului de restanţieri din ultimii ani, de aproximativ 15.000 de persoane.
Bancherii au mai ales în lunile de vară cele mai mari dureri de cap cu creditele cu probleme.
Soldul creditelor de consum în lei au ajuns în luna februarie la 31,6 miliarde de lei, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi lună din 2014, potrivit datelor BNR.
Astfel, creditele de nevoi personale în monedă românească au ajuns la cel mai ridicat sold din mai 2010 încoace.
Creşterea în termeni nominali într-un interval de timp de 12 luni a fost de 3,8 miliarde de lei.
Spre comparaţie, în luna ianuarie din acest an, soldul creditelor în lei afişa 31,2 miliarde de lei.
Analiştii spun că pe lângă încrederea sporită a consumatorilor în economie şi dobânzile mici, şi parteneriatele dintre bănci şi Fisc au contribuit la creşterea creditelor de consum în lei.
