Dacă noul Guvern, condus de Nicolae Ciucă, se va ţine de cuvânt şi va majora contribuţia la Pilonul II de pensii private la 4,75% din venitul brut lunar, faţă de 3,75% cât este în prezent, atunci viramanetele lunare către fondurile de pensii private s-ar majora cu 27%, adică circa 230 milioane de lei în plus în fiecare lună.
“Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024”, se arată în programul de guvernare.
Astfel, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar şi care ţin cont de cea mai recentă contribuţie lunară, cea de 841 milioane de lei în octombrie, cele şapte fonduri de pensii private din România – cei mai mari investitori ai bursei locale şi care au câteva milioane de salariaţi ca şi participanţi, vor avea viramanente lunare de circa 1,065 miliarde de lei.
Ar fi pentru prima oară din 2008 încoace, adică la înfiinţatarea sistemului de pensii private din România, când viramentele ar sparge pragul de 1 mld. lei. Spre comparaţie, cele mai recente date ale ASF arată viramente de 841 mil. lei în octombrie, 791 mil. lei în septembrie, 842 mil. lei în august.
Cu acestă sumă în plus, administratorii de pensii private Pilon II – care de exemplu au ajuns la 24% din Banca Transilvania, 33% la MedLife, dar şi printre ce mai mari finanţatori ai statului român, vor putea să-şi majoreze expunerea pe titluri de stat, pe acţiuni – la Bucureşti sau pe burse externe. De asemenea, pe fondul flexibilizării legislaţiei din februarie 2020 ei pot să investească şi în Parteneriate Public Private (PPP), private equity, sector imobiliar listat.
Desigur, ca multe alte Guverne abia instalate la Palatul Victoria, această este doar o promisiune din partea unui executiv prospăt venit la putere şi care se vrea a avea un şef prin rotaţie.
Şi executivul condus de Ludovic Orban promitea în 2019 că va majora contribuţia la Pilonul II de la 3,75% la „nivelul prevăzut iniţial în legislaţie“, adică la 6%, echivalentul de atunci a 5% având în vedere transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Promisiunea de atunci a Guvernului condus de Orban ar fi însemnat un efort bugetar în plus de circa 3 miliarde de lei, unul extrem de dificil de suportat pentru buget.
Conform calendarului stabilit prin lege pentru majorarea contribuţiilor aferente Pilonului II, această contribuţie ar fi trebuit să fie 6% în prezent, adică de la 2% în 2008 să fie majorată cu câte 0,5 puncte procentuale în fiecare an. Astfel în 2016 ar fi trebuit atinsă contribuţia de 6%. Nici până astăzi nu a fost atinsă.
Recent, Cristian Popa - membru în consiliu de administraţie al BNR şi fost director de investiţii al NN Pensii, cel mai mare administrator pensii Pilon II din România, spunea că nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiei la Pilonul II se traduce printr-o pierdere de 21,9% din valoarea acumulată în contul de pensie privată al fiecărui român la vârsta pensionării.
“Calculând cu cât va fi pensia privată mai mică din cauza nerespectării calendarului iniţial de contribuţii la pensiile Pilon II am ajuns la o concluzie tristă: nerespectarea calendarului se traduce într-o pierdere pentru fiecare român de nici mai mult nici mai puţin de 21,9% din valoarea acumulată în contul de pensie privată la vârstă pensionării! Deci pensie privată lunară cu 21,9% mai mică. Este mult? Este puţin? Eu cred că este enorm. Mai ales în condiţiile în care noi am contribuit suma întreagă de CAS, doar ca diferenţa a rămas în buzunarele statului”, spune Cristian Popa într-o postare pe reţeaua socială de business LinkedIN.
