Intrările de capitaluri, în special speculative, care caută diferenţialul de dobândă, au determinat aprecierea monedei naţionale în faţa euro, tendinţă care nu este de dorit, cu toate că ar ajuta la scăderea inflaţiei, pentru că ar antrena şi amplificarea deficitului extern, reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Ne-ar fi foarte uşor cu aceste intrări de capital, să lăsăm cursul să se aprecieze, inflaţia ar coborî, noi am jubila, însă apoi am asista la explozia deficitului extern, pe care ar trebui să îl corectăm sub o formă sau alta. Şi nu suntem inconştienţi să ne gândim să facem aşa ceva“, a declarat ieri Isărescu la prezentarea raportului anual pentru 2018.
El a arătat că nu există date concrete că vin din Turcia spre România capitaluri migratoare. „Niciun ban care vine în România nu se opreşte la Otopeni şi îi scrie pe frunte că este capital speculativ, că este pe termen lung, şi vine din Turcia sau din altă parte. Practic nici nu vin din Turcia. Vin de la Londra şi în loc să meargă în Turcia, se gândesc că acolo că este riscul prea mare şi se gândesc să îi ducă în România, că au dobânzi măricele şi s-a îmbunătăţit riscul de ţară. Cam aşa judecă.“
După ce în prima parte a anului leul s-a depreciat în faţa euro cu circa 2%, în ultimele săptămâni leul a urmat o tendinţă de apreciere, cursul oscilând în jurul a 4,72-4,73 lei/euro.
În opinia guvernatorului BNR, creşterea deficitului de cont curent, care se apropie deja de 5% din PIB, poate crea probleme României, iar corecţia nu se face „pocnind din degete“, ci ia timp.
