Bănci și Asigurări

Ministerul Finanţelor a lansat marţi seară proiectul de modificare a ordonanţei de urgenţă 114. Cum arată noua taxă pentru bănci

Ministerul Finanţelor a lansat marţi seară proiectul...

Autor: Alina Botezatu

26.03.2019, 22:36 1753

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, marţi seara, spre dezbatere publică, proiectul de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care modifică taxa pentru bănci, taxele pentru firmele din telecom şi energie.

Băncile sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, respectiv activele financiare ale băncii existente la sfârşitul semestrului, respectiv anului pentru care se datorează taxa pe active, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, arată proiectul de OUG citat.

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, sunt: 0,4% pe an, pentru bancile care deţin o cota de piaţă mai mare sau egala cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%.

Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare: numerarul; solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expuneri neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante ; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro) şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Taxa se poate reduce, astfel:

1.pentru creşterea intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor: cu 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării; până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare si gospodariilor populaţiei este mai mică decât ţinta de creştere a creditării.

2.pentru diminuarea marjei de dobândă: cu 50%, în cazul in care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă; până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă.

Creşterea soldului creditelor reprezintă, conform noului proiect, diferenţa pozitivă dintre soldul creditelor acordate de o bancă firmelor şi populaţiei existent la finele semestrului sau anului pentru care se datorează taxa pe active şi soldul creditelor acordate firmelor şi populaţiei la finele anului precedent, raportată la soldul creditelor acordate firmelor şi populaţiei la finele anului precedent, exprimată în procente.

Taxa pe active şi redusă, pe baza indicatorilor privind cota de piata, soldul creditelor şi marja de dobândă înregistraţi la nivelul primului semestru al anului pentru care se datorează taxa pe active şi a jumătate din nivelurile ţintă de creştere a creditării şi a ţintei de diminuare a marjei de dobândă, se declară şi se plăteşte până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează.

Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

Pe baza indicatorilor privind cota de piaţă, soldul creditelor şi marja de dobândă determinaţi la nivelul anului pentru care se datorează taxa pe active, taxa pe active se reduce, iar sumele rezultate se declară până la data de 25 august, inclusiv, a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active. Diferenţele în plus se plătesc până la data de 25 august, inclusiv, a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active, iar diferenţele în minus se restituie sau compensează.

Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MFP, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, ţinta de creştere a creditării este de 8%, ţinta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0 la suta, iar marja de referinţa a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Nu sunt supuse taxei pe active bancile cu pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorază taxa.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO