Un deficit bugetar sub nivelul de 8% în anul 2021 va fi destul de greu de atins, în condiţiile politicii fiscal şi a cheltuielilor publice relative neschimbate, în timp ce finanţarea unor deficite fiscal lărgite din perioada pandemică ar putea aduce datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 comparativ cu 35% în 2019, potrivit informaţiilor transmise printr-un comunicat de Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes România.
“În cazul României, prognozele de creştere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost în mod repetat revizuite în sus, proiecţia de Ă6.5% de acum câteva luni fiind deja corectată de Comisia Europeana la 7.4% şi la 4.9% pentru 2022. Inflaţia este de asemenea prognozată să crească la peste 3% în acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, chiar dacă sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depăşi 4%. Deşi au existat şi factori interni – precum rezistanţa cererii de consum – puseul inflaţionist a fost puternic alimentat în prima jumătate a anului de abrupta creştere la nivel global a preţurilor materiilor prime. Ne menţinem opinia ca inflaţia va fi mai degrabă un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusă în a doua parte a anului”, a spus Mihai Chipirliu.
Adaptarea fluxurilor de aprovizionare cu mărfuri la noile realităţi ale comerţului mondial în contextual estompării treptate a restricţiilor de mişcare, dar şI a măsurilor de support a economiilor din partea statelor sunt motive pentru o calmare a impulsului inflaţionist, a mai transmis Mihai Chipirliu.
“Nu în ultimul rând, recentele neînţelegeri care au reapărut între ţări importante din cadrul cartelului petrolului (OPEC) ar putea semnala începutul sfârşitului cooperării din timpul pandemiei între ţările participante – cooperare care a culminat cu o creştere a preţului petrolului cu până la 50% de la începutul anului şi cu o propagare asupra majorităţii materiilor prime. Revenind la nivel local, indicatori macroeconomici cel puţin la fel de importanţi de urmărit în perioada următoare prin persistenţa lor vor fi deficitul de cont current, care este aşteptat să se mărească pe măsură ce revenirea economica se transpune şi în importuri mai mari vs. exporturi, dar şi deficitul bugetar, respectiv datoria publică, ca procent în PIB”, a mai explicat directorul de risc al Euler Hermes România.
Odată cu ridicarea restricţiilor se aşteaptă ca redresarea regională să fie accelerată în a doua jumătate a anului 2021, prin stabilirea lanţurilor de aprovizionare. Inflaţia va creşte în trimestrul doi din cauza preţurilor energiei, care acum sunt mult mai mari, dar şi datorită creşterii salariilor pe fondul unei realocări imperfect a forţei de muncă, susţin reprezentanţii Euler Hermes.
Creşterea preţurilor ar trebui să se modereze ulterior datorită unor creşteri prudente ale ratei dobânzii, deşi riscurile inflaţioniste rămân ridicate în Turcia, Ungaria, Polonia şi România, care s-au angajat în quantitative easing (QE) şi au cunoscut o creştere puternică a ofertei monetare de atunci.
