Bănci și Asigurări

De ce a menţinut Standard & Poors recomandarea de investiţii în România. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Menţinerea ratingului a fost bazată pe trei piloni: datoria încă mică, apartenenţa la Uniunea Europeană şi politica monetară a BNR

Ionuţ Dumitru

Ionuţ Dumitru

Autor: Răzvan Botea

09.06.2020, 09:00 917

♦ Agenţia de rating prognozează o cădere economică de 5,5% în 2020 şi un deficit bugetar al României echivalent cu 8% din PIB, faţă de prognoza guvernului de scădere economică de 1,9% şi deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB ♦ S&P crede că pensiile vor creşte cu 10% în septembrie faţă de creşterea programată de 40%.

Agenţia americană de rating Standard & Poors (S&P) a menţinut ratingul suveran al României la nivelul BBB-, ulti­mul grad recomandat inves­tiţi­ilor. În menţinerea ratingului de ţară au fost luaţi în considerare mai mulţi factori, printre care nivelul scăzut al datoriei publice, dar şi capaciatea de finanţare a statului de pe pieţele externe.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că  decizia S&P vine în special pe fondul nivelului încă mic al datroriei publice în PIB-ul României, al apartenenţei la Uniunea Europeană, în contextul în care Comisia Europeană a anunţat mai multe planuri de sprijin în contextul crizei, dar şi pe fondul polticilor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru a asigura lichiditate şi a ajuta finanţarea statului.

„A fost menţinut ratingul din 3 ancore - nivelul încă redus de datorie publică, deşi avem o problema cu fluxul - deficitul bugetar este foarte mare şi trebuie să fim foarte atenţi aici. A doua ancoră importantă este apartenenţa la Uniunea Europeană, care este fără dubiu importantă şi Uniunea Europeană a venit în ultima perioadă cu multe programe de sprijin pentru a susţine economia. A treia ancoră este politica monetară care poate da un ajutor foarte mare şi o face deja prin injecţiile de lichiditate şi achiziţie de titluri de stat din piaţa secundară“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru. Reprezentanţii S&P scriu în cel mai recent raport de ţară asupra României că se aşteaptă ca finanţele ţării, precum şi creşterea economică să se deterioreze pe fondul crizei sanitare. Cu toate acestea, agenţia se aşteaptă la o consolidare bugetară semnificativă, însă după alegerile parlamentare.

„Deşi ne aşteptăm ca scăderea economică şi fiscală indusă de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la sub 5% din veniturile fiscale, ne aşteptăm la o consolidare fiscală semnificativă după alegerile generale din 2020. Considerăm că accesul României la finanţare externă şi nivelurile de datorie externă moderate diminuează presiunile survenite reducerii investiţiilor străine directe (ISD) şi a remiterilor în 2020“, notează reprezentanţii agenţiei de evaluare financiară.

Ionuţ Dumitru mai spune că păstrarea ratingului de ţară este un lucru foarte bun, însă smenalul agenţiei de rating este că România trebuie să reducă deficitul bugetar.

„E un lucru foarte bun că ne-am păstrat ratingul, însă trebuie să conştientizăm că ne-a trecut glonţul pe la ureche. Riscurile erau foarte mari să fim retrogradaţi. În acelaşi timp, S&P ne dă şi o avertizare destul de clară - trebuie să oprim creşterea deficitului bugetar“, a mai spus el.

 

Ce notează S&P în raportul de ţară asupra României:

► Perspectiva este negativă, deoarece vedem riscuri pentru soldurile fiscale şi externe ale României în următoarele 18 luni dacă factorii de decizie nu pot stabiliza şi consolida poziţia bugetară a României după această recesiune indusă de COVID-19.

► Într-un scenariu pesimist, dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât ne aşteptăm în prezent, cu absenţa consolidării fiscale care are ca rezultat datoriile publice şi externe mai mari sau cheltuieli mai mari cu dobânzile decât ne aşteptăm în prezent. Lipsa sincronizării politicii economice a sporit volatilitatea cursului de schimb, cu consecinţe posibil negative asupra bilanţurilor fiscale din sectorul public şi privat.

► Într-un scenariu optimist, am putea revizui perspectivele României către stabile, dacă guvernul va progresa în consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanţelor publice şi a poziţiei externe a României.

► Credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare pe care îl aşteptăm acum pentru 2020. România are acces solid la piaţă, care diminuează riscurile asociate cu nevoia ridicată de finanţare a sectorului public pe termen scurt. În plus, ne aşteptăm la politici monetare echilibrate şi recunoaşterea apartenenţei României la UE ca o ancoră cheie. În opinia noastră, apartenenţa la UE va aduce probabil finanţare din fonduri structurale extraordinare alocate în 2020.

► Deşi suntem de părere că actuala cădere fiscală va servi drept un factor pentru a reduce în mod semnificativ creşterile costisitoare ale pensiilor, care sunt programate în septembrie anul curent, vedem în continuare riscuri semnificative. În special, peisajul politic fluid şi alegerile generale din decembrie împiedică vizibilitatea traiectoriei de consolidare, în viziunea noastră.

► Prognozăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Ne aşteptăm ca guvernul să ajusteze anumite părţi importante ale creşterii pensiilor din acest an. Alegerile parlamentare vor fi esenţiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.

► Acum estimăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020 comparativ cu aşteptările anterioare de 3,5% creştere. În special, ne aşteptăm ca măsurile de restricţie din timpul stării de urgenţă să aibă un impact semnificativ asupra cererii interne, în primul rând în al doilea trimestru. În plus, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va reduce exporturile, dintre care peste 20% se duc în Germania şi 10% în Italia, ţări care se confruntă şi cu recesiuni profunde în 2020.

► În prezent estimăm că activitatea economică a României se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 şi va ajunge la o creştere de 4% în 2021. Recunoaştem că proiecţiile noastre actuale sunt supuse unei incertitudini ridicate, deoarece relaxarea măsurilor restrictive ar putea fi un exerciţiu prelungit şi pot fi supuse unor situaţii de întârziere.

► Considerăm că deteriorarea bugetară indusă de COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costurile creşterilor de pensii din septembrie 2020. Dar în contextul în care urmează alegeri generale, credem că nu se va retrage pe deplin această creştere şi pensiile vor fi mărite cu aproximativ 10%, în loc de creşterea de 40% prevăzută de legislaţie. Acest lucru va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar din 2021.

► Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână stabilă şi presiunile pe cursul de schimb valutar să fie ţinute în frâu de politicile monetare ale Băncii Naţionale a României.

► Economia în contracţie, alături de stimularea fiscală planificată şi scăderea veniturilor fiscale, va duce la o lărgire suplimentară a deficitului bugetar al României în acest an. Ca răspuns la efectele blocajelor COVID-19, autorităţile au lansat o serie de măsuri fiscale şi economice pentru protejarea companiilor şi a lucrătorilor de impasul economic. Noi estimăm dimensiunea totală a pachetului de stimulare fiscală anunţat până acum la 3% din PIB, printre cele mai slabe din regiune.

► Deşi măsurile pot amortiza eficient unele efecte ale crizei, considerăm că acestea vor avea ca rezultat şi o creştere semnificativă a deficitului bugetar până la  aproximativ 8,0% din PIB, incluzând o scădere a veniturilor din cauza contracţiei economice şi împingând datoria publică netă la peste 40% din PIB.

► În condiţiile în care cheltuielile cu salariile şi pensiile se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile fiscale, structura bugetară a României este rigidă. Mai mult, randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilităţii politice şi fiscale. De asemenea, acest aspect corelat cu contextul COVID-19 şi cu creşterea nevoilor de finanţare pe termen scurt, factura dobânzilor ar putea creşte în continuare pentru statul român.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO