„Piaţa de circa 14 milioane de carduri a stagnat deoarece clienţii sunt concentraţi doar în zona urbană. Din păcate, nu am ajuns în zona rurală cu niciun fel de servicii financiare, aceasta este complet neatinsă de servicii financiar-bancare. Cei de aici nu pot plăti facturi de utilităţi, impozite sau produse.“
Vladimirescu spune că se urmăreşte găsirea unor soluţii pentru pătrunderea în zona rurală cu ajutorul guvernului, al emitenţilor de tichete de masă (care să migreze către carduri) sau al companiilor de telefonie mobilă. „Modelele clasice de până acum nu au funcţionat, ne gândim la tot felul de metode alternative. E clar că varianta clasică prin sucursale nu funcţionează.“
Totodată, utilizarea cardurilor de debit şi a celor de credit este încă slab răspândită chiar şi în mediul urban, atât pe fondul numărului redus de comercianţi care acceptă astfel de plăţi, cât şi al lipsei de informaţii şi al neîncrederii consumatorilor în astfel de mijloace.
Doar 26% din populaţia bancarizată din mediul urban foloseşte cardul pentru a plăti cumpărăturile zilnice, iar în mediul rural proporţia este de 13%, potrivit unui studiu realizat anul trecut de Fondul de Garantare a Depozitelor.
Plăţile efectuate la comercianţi direct cu cardul au crescut cu 16% anul trecut şi au ajuns la 30 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar de la ATM-uri au urcat cu 7%. Ca volum, retragerile de numerar au fost de patru ori mai mari decât plăţile, potrivit datelor BNR.
„În România, ponderea plăţilor cu cardul în totalul plăţilor este de numai 4,4%, în timp ce media UE este de peste trei ori mai mare. Este o certitudine că vor creşte plăţile cu cardul, dar în ritmul de creştere de acum ne trebuie vreo 20 de ani să ajungem la media din UE, dar credem că măsurile care se implementează acum vor duce la o creştere accelerată şi vom atinge media UE în 5-6, maximum 7 ani“, mai spune Vladimirescu.
Plăţile cu cardul reprezintă o normalitate în ţările dezvoltate, fiind preferate, datorită beneficiilor, precum uşurinţa cu care se realizează, economia de timp şi siguranţa tranzacţiilor, având de asemenea un impact semnificativ asupra reducerii economiei nefiscalizate.
