Conflictele comerciale şi turbulenţele de pe pieţele emergente îşi pun amprenta asupra evoluţiei celor mai mari economii din Europa.
În Germania, cea mai mare economie europeană, după guvern şi marile institute economice, o nouă instituţie îşi reduce estimările de creştere economică, dând însă asigurări că economia va rămâne stabilă în pofida unor rate mai mici de creştere. În Franţa, institutul naţional de statistică şi-a revizuit în jos estimările de creştere a economiei, a doua ca mărime din Europa, dar a adăugat că PIB-ul ţării ar putea înregistra o creştere mai solidă către sfârşitul anului.
În ceea ce priveşte BCE, banca speră că o creştere a salariilor în regiune o va ajuta să-şi ducă la îndeplinire planul de a nu mai achiziţiona obligaţiuni noi pentru programul QE până la sfârşitul acestui an în pofida încetinirii comerţului.
O încetinire semnificativă a investiţiilor private reprezintă un punct slab pentru economia germană, a anunţat asociaţia bancară BdB, în condiţiile în care aceasta şi-a redus uşor estimarea de creştere a economiei pe 2019, potrivit Reuters.
Asociaţia a anticipat că economia va avansa cu 1,8%, în scădere faţă de proiecţia anterioară de 1,9%, în 2019. Rata estimată de creştere pe acest an este de 1,9%.
Totuşi, Christian Ossig, managing director al BdB, a declarat că riscurile sunt în continuare controlabile şi că economia germană ar trebui să rămână stabilă în pofida încetinirii ratei de creştere de la 2,2% anul trecut.
Ca semn că cea mai mare economie europeană rămâne relativ puternică în faţa riscurilor de ordin comercial, comenzile fabricilor germane au înregistrat o revenire în august pe fondul unui avans solid a cererii la export de bunuri de investiţii, potrivit Bloomberg.
Comenzile au urcat cu 2% faţă de luna anterioară, peste aşteptările economiştilor.
Cât priveşte Franţa, institutul naţional de statistică al ţării şi-a redus uşor proiecţiile de creştere pentru 2018 la 1,6% de la 1,7%, scrie La Tribune. În pofida unei creşteri aşteptate a puterii de cumpărare, tensiunile de pe scena internaţională ar putea eroda încrederea companiilor.
Institutul se aşteaptă ca PIB-ul să înregistreze o revenire în ultimele două trimestre.
La nivel european, un semn bun pentru economie este creşterea salariilor.
După aproape un deceniu de austeritate şi creştere în stagnare, redresarea economiei a adus sindicatelor şansa de a obţine acorduri salariale mai bune pentru muncitori, iar acestea au profitat: salariile negociate au avansat cu 2,17% în acest an până în trimestrul doi, cea mai puternică creştere pe şase ani şi prima clar peste ţinta anuală de inflaţie a BCE, potrivit Financial Times.
Pentru BCE, această creştere nu putea veni într-un moment mai bun. Creşterea salariilor reprezintă cel mai important factor care ar putea ajuta BCE să-şi atingă ţinta de inflaţie pe termen lung.
