Deşi epidemia de coronavirus a provocat o criză generală globală, guvernele lumii aplică doar soluţii locale. Unul dintre cele mai des întâlnite remedii pentru scoaterea bolii din economie îl reprezintă facilităţile şi relaxarea fiscală pentru companii. FMI cere însă un răspuns global coordonat. În Europa, Germania, de la care se aştepta o reacţie mai puternică, dezamăgeşte.
Bruno Le Maire, ministrul de finanţe al Franţei, una dintre ţările europene unde criza coronavirusului loveşte cel mai dur, a declarat că situaţia cere un plan de stimulare „masiv“ la nivel european. Le Maire a mai spus că se aşteaptă de la Europa la un „răspuns puternic, masiv şi coordonat“ pentru evitarea pericolului unei crize economice după ce pieţele financiare s-au prăbuşit zilele trecute, iar analiştii au avertizat că zona euro ar putea intra în recesiune.
Franţa este una din economiile din UE care au scăzut în ultimul trimestru al anului trecut. Germania, obsedată de bugetul echilibrat, dar cu economia în stagnare în trimestrul IV, a prezentat un prim pachet de măsuri anticriză, printre care şi cheltuieli suplimentare, considerate de unii observatori insuficiente.
Italia, epicentrul epidemiei europene, promite o terapie de şoc. Grecia acţionează deja, oferind ajutor sub forma suspendării plăţii TVA firmelor din zonele afectate de coronavirus.
Şi economia Italiei, şi cea a Greciei au înregistrat scăderi în ultimul trimestru din 2019.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis măsuri excepţionale pentru a proteja firmele şi companiile de „vastul impact“ al crizei coronavirusului.
Fondul Monetar Internaţional a cerut guvernelor din toată lumea să-şi unească forţele şi să arunce planuri financiare de stimulare agresive în lupta cu virusul care infectează economia, inclusiv plăţi pentru salariaţi şi companii.
Mai multe guverne, printre care şi cel al SUA, au început deja să ia măsuri sau să sugereze planuri de luptă pentru a-şi sprijini economiile în faţa şocurilor provocate de coronavirus, dar şi de încetinirea economică sincronizată care se simţea înainte de izbucnirea epidemiei. Însă există puţine semne de coordonare, scrie Euractiv. Sau, cel puţin, guvernele şi băncile centrale nu colaborează aşa cum au făcut când criza financiară lovea economia lumii în 2008.
Grecia, care are şi un început de criză a refugiaţilor pe cap, a anunţat măsuri de relaxare fiscală pentru companiile din zonele lovite de coronavirus în încercarea de a proteja locurile de muncă şi a creşte lichiditatea, notează Reuters. Măsurile includ suspendarea cu patru luni a plăţilor TVA şi a contribuţiilor la asigurări sociale care ar fi trebuit făcute la sfârşitul lunii martie. „Impactul coronavirusului este mai serios decât am estimat iniţial“, a explicat ministrul de finanţe grec, Christos Staikouras. De asemenea, guvernul încurajează angajatorii să aplice scheme de lucru de acasă şi să ajusteze schimburile astfel încât să ajute la aducerea epidemiei sub control.
În Italia, premierul Giuseppe Conte a promis că va aplica „o terapie de şoc masivă“ sub formă de stimul economic în condiţiile în care coronavirusul împinge ţara spre recesiune. Peste 16 milioane de oameni sunt sub carantină în nordul industrializat al Italiei. „Pentru a ieşi din această urgenţă vom folosi toate resursele umane şi economice de care dispunem“, a spus Conte pentru ziarul La Repubblica. Guvernul de la Roma a anunţat săptămâna trecută că va cheltui 7,5 miliarde de euro pentru reducerea impactului economic pe care-l are coronavirusul. Însă comentariile premierului sugerează că Italia pregăteşte stimulente suplimentare. Guvernul şi banca centrală negociază cu băncile o schemă de garanţii de stat prin care sunt susţinute instituţiile de credit care relaxează regulile de creditare pentru gospodării şi firme, a spus viceministrul economiei.
Guvernul ia, de asemenea, în considerare ajutor pentru concedieri temporare şi alte măsuri fiscale. Conte a cerut, în plus, relaxarea regulilor UE privind îndatorarea statelor pentru mărirea spaţiului de manevră pe care îl au guvernele în lupta cu criza. „Europa nici nu se poate gândi să înfrunte o situaţie extraordinară cu măsuri ordinare“, a spus oficialul.
În Marea Britanie, băncile au luat iniţiativa sprijinirii companiilor. Spre exemplu, Lloyds Banking Group a anunţat finanţare suplimentară de 2 miliarde de lire sterline fără comisioane pentru firmele mici.
În Germania, Berlinul a decis relaxarea condiţiilor pentru schemele de muncă pe perioadă determinată care au ajutat la stabilizarea pieţei muncii în timpul crizei din 2008-2009.
De asemenea, guvernul şi-a crescut contribuţia financiară la aceste scheme. În plus, investiţiile vor fi majorate cu 3,1 miliarde de euro pe an din 2021 până în 2024. Majorarea reprezintă mai puţin de 0,1% din PIB, potrivit Bloomberg. Apoi, guvernul va pregăti sprijin sub formă de lichiditate pentru companiile afectate de criza coronavirus.
Guvernul irlandez a pregătit şi el un pachet de măsuri, de 3,1 miliarde de euro, pentru a lupta cu coronavirusul. Analiştii au făcut rapid calculele: ce aruncă în luptă Irlanda, adică 630 de euro per capita, este de patru ori mai mult decât ce a anunţat Berlinul şi de 30 de ori peste muniţia cu care defilează SUA. Calculele au fost făcute de Goodbody Stockbrokers, care a atenţionat însă că cifrele se pot schimba în funcţie de cum evoluează criza. Nu încape însă îndoială că Irlanda ia problema foarte în serios. În SUA, cea mai mare economie din lume, preşedintele Donald Trump a semnat săptămâna trecută un pachet de cheltuieli de 8,3 miliarde de dolari, dar acesta discută cu Congresul posibile relaxări şi reduceri fiscale „substanţiale, foarte substanţiale“.
Slovenia se remarcă şi ea în lupta pentru protejarea economiei de coronavirus prin pregătirea unui set de măsuri de 998 de milioane de euro pentru firme precum amânări la plata taxelor, garanţii de stat şi linii de credit.
