Bănci și Asigurări

Klaus-Heiner Lehne, Curtea Europeană de Conturi: Deşi au 30 mld. euro la dispoziţie, autorităţile române au lansat foarte puţine proiecte noi – „very few new projects“ - deşi dezvoltarea infrastructurii este una dintre marile nevoi ale României

INTERVIU

Klaus-Heiner Lehne, Curtea Europeană de Conturi: Deşi...

Autor: Adelina Mihai

22.11.2018, 00:05 1641

România are peste 30 de mi­liarde de euro la dispoziţie în exerciţiul financiar 2014 - 2020 din fondurile structurale şi de investiţii alocate de Uniu­nea Europeană pentru pro­iec­te de infra­struc­tu­ră, însă există îngrijo­rări le­gate de lipsa de interes în accesa­rea acestor fonduri nerambur­sa­bile, aver­tizează Klaus-Heiner Lehne, preşe­dintele Curţii de Conturi Europene.

„Există îngrijorări legate de cât de bine sunt folosiţi aceşti bani. Comisia Euro­peană a remarcat că autorităţile româ­ne au lansat foarte puţine proiecte noi, deşi dez­voltarea in­fra­structurii este una dintre ma­rile nevoi ale Ro­mâniei“, a spus Klaus-Heiner Lehne într-un interviu acordat ZF prin e-mail. El s-a aflat în aceas­tă săptămână într-o vizită oficială la Bucureşti, pentru a discuta cu reprezentanţii Curţii de Conturi din România, dar şi cu ofi­ciali din Guvern şi din Parlament.

Curtea de Conturi Europeană este institu­ţia care verifică dacă fondurile UE sunt colec­tate şi utilizare corect şi ajută la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.

Klaus-Heiner Lehne a mai spus că fondurile struc­turale şi de investiţii europene reprezintă „un instru­ment fundamental pentru a întări coeziunea economică, socială şi teritorială“, iar prin intermediul a opt programe naţionale şi re­gionale României i s-au alocat 30,94 mld. euro de la Uniunea Europeană în perioada 2014 – 2020. Prin urmare, cu o contribuţie na­ţio­nală de 5,63 mld. euro, România are la dis­poziţie un buget total de 36,47 mld. euro pentru a investi în proiecte precum moderni­za­rea sistemelor de apă sau construcţia de autostrăzi.

„Am constatat că valoarea proiectelor contractate („outstanding commitments“) la finalul anului 2017 a fost de 11,9 mld. euro, însă plăţile efectuate pe parcursul anului au fost în valoare totală de numai 2,8 mld. euro. Proiectele contractate au reprezentat 19% din cheltuielile guvernamentale. România nu este singura ţară care are un nivel atât de ridicat al sumelor necheltuite, dar suntem îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar putea avea un impact în calitatea proiectelor atunci când deciziile de cheltuire a banilor vor trebui luate sub presiunea timpului.“

La finalul lunii trecute, şi Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a declarat că Ro­mâ­nia a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 mld. euro pe care le putea folosi în infrastructura de transport, susţinând că absorbţia „groaie“ a fondurilor euro­pene este o slăbiciune pe care România o are încă de la aderarea la UE.

Întrebat ce ar trebui să facă autorităţile române pentru ca fondurile europene care au intrat în ţară să fie mai vizibile, şeful Curţii de Conturi Europene a spus că România are o oportunitate foarte mare de a face acest lucru în următoarele şase luni, cât timp va deţine preşedinţia Uniunii Europene, pentru că activitatea din acea perioadă va fi foarte vizibilă.

„Nu suntem aici ca să le spunem autorităţilor române ce să facă! Dar aş spune: «Fiţi curajoşi în legătură cu problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană în timpul preşe­dinţiei voastre. Şi vorbesc aici despre aspecte precum Cadrul Financiar Multianual (noul buget pe o durată de 7 ani al Uniunii Europene) şi Brexit»“.

Klaus-Heiner Lehne a mai spus că a existat o îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte nivelul estimat al erorilor legate de plăţile efectuate din fonduri europene. Astfel, jumătate dintre fondurile europene cheltuite şi auditate în 2016 la nivelul Uniunii Europene s-au încadrat sub pragul de 2% de eroare materială.

„Opinia de audit în legătură cu plăţile efectuate în 2016 pe care am publicat-o a fost mai degrabă calificată (cu rezerve -n.red.) decât defavorabilă. Aceasta este prima opinie calificată a auditorilor din 1994 încoace, de când au început să furnizeze declaraţiile anuale de asigurare (documente prezentate de Curtea de Conturi Parlamentului European şi Consiliului privind fiabili­tatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor- n.red.). Nivelul total al erorilor în cheltuirea fondurilor europene din anul 2016 a fost estimat la 3,1%, comparativ cu nivelul de 3,8% din 2015 şi 4,4% în 2014“.

În ceea ce priveşte un clasament al statelor din Uniunea Europeană care nu au folosit în mod corect fondurile europene, Klaus-Heiner Lehne a spus că instituţia pe care o conduce nu publică astfel de topuri, având în vedere că un astfel de demers de culegere a datelor ar presupune costuri foarte mari. Pe de altă parte, problemele în cheltuirea banilor europeni pot fi găsite mai degrabă în structura plăţilor efectuate decât în structura pe ţări a sumelor cheltuite.

„Descoperim erori mai puţine în plăţile realizate în anumite condiţii specifice, cum ar fi plăţile directe către fermieri sau granturile pentru studenţi şi cercetători. Pe de altă parte, există niveluri mai mari ale erorilor înregistrate în plăţile efectuate prin rambursare. Este clar că avem o lecţie de învăţat de aici.“

Indiferent de mecanismele de eva­luare, ca urmare a presiunilor de re­for­mă în cadrul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Conturi va evalua care au fost cele mai eficiente metode pentru a obţine rezultatele dorite la nivel european şi în ce măsură intervenţia – mai amplă sau mai redusă - de la nivelul UE ar fi potrivită pentru ca obiectivele programelor să fie îndeplinite. „Fiecare euro cheltuit la nivel european ar trebui să livreze rezultate clare şi vizibile, peste nivelul celor care ar putea fi obţinute dacă ar fi cheltuit la nivel naţional, regional sau local“.

Legat de percepţia generală – şi anume că banii publici nu sunt folosiţi în scopurile în care au fost alocaţi -, preşedintele Curţii de Conturi Europene a spus că, în ultimii ani, controalele interne în rândul statelor membre şi la nivelul Comisiei Europene au devenit mai intense.

„Comisia Europeană a dezvoltat un sistem IT denumit Arachne, care are rolul de a ajuta autorităţile naţionale în verificare proiectelor de coeziune (care includ, printre altele, proiectele cu finanţare europeană pentru infrastruc­tură  - n.red.). Cu mai mult de 100 de indicatori de risc, acest sistem poate ajuta la prevenirea şi detectarea erorilor din cadrul proiectelor, beneficiarilor, contractelor şi contractorilor. Vom publica un raport vizavi de acest subiect în următoarele câteva luni.“

 

Cine este Klaus-Heiner Lehne:

► 61 de ani

► Născut în Düsseldorf, Germania

► A studiat Dreptul, Fizica şi Filosofia în Freiburg, Cologne, Bonn şi Düsseldorf

► 1986 – 2014: avocat în Düsseldorf

► 1992 – 1994: membru al Parlamentului german

► 1994 – 2014: membru al Parlamentului European

► 2004 – 2014: Lector în legislaţie europeană la Heinrich Heine University Düsseldorf şi la University Cologne

► 2014 – 2016: membru al Curţii de Conturi Europene

► 2016 – prezent: preşedinte al Curţii de Conturi Europene

Sursa: Curtea Europeană de Conturi

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO