Cea mai mică dobândă la ipotecarele în lei este afişată de olandezii de la ING Bank, costul efectiv fiind de 7,35% pe an, ceea ce înseamnă că rata lunară la un împrumut de 175.000 de lei pe 30 de ani ajunge la 1.150 de lei, suma totală rambursată de client la finalul contractului fiind de 417.000 de lei.
Şi BRD sau Banca Românească afişează dobânzi anuale efective sub 8% pe an la creditele ipotecare în lei, în timp ce Banca Transilvania, CEC şi BCR vin cu dobânzi efective mai mici de 9% pe an. O dobândă de circa 8% pe an are şi Emporiki, o bancă de talie redusă controlată indirect de grupul francez Credit Agricole.
Bancherii au fost forţaţi să reducă marjele la creditele ipotecare în contextul în care BNR afirmă că are un plan de încurajare a finanţărilor în moneda naţională. Banca centrală a redus cu un punct procentual dobânda de politică monetară începând din noiembrie anul trecut, până la un minim de 5,25% pe an, şi a adoptat un nou regulament de creditare prin care restricţionează accesul populaţiei la finanţare în valută.
Astfel, potrivit noilor norme, clienţii care vor un credit ipotecar în euro trebuie să strângă mai întâi un sfert din suma necesară achiziţiei, în timp ce un împrumut de consum în valută poate fi acordat numai cu garanţii de 133% din valoarea finanţării. În schimb, la lei avansul minim a rămas la 15%, ceea ce forţează bancherii şi clienţii să se uite mai atent la această variantă.
Scăderea dobânzilor la ipotecarele în lei se datorează nu doar reducerii marjelor de câştig de către bănci, ci şi ieftinirii banilor pe piaţa monetară. Indicii Robor la trei şi şase luni, folosiţi ca reper de preţ în majoritatea contractelor de credit, au scăzut cu aproape două puncte procentuale de la începutul anului şi au ajuns în prezent la 4,3% şi respectiv 5% pe an.
Amplitudinea scăderii dobânzilor la lei a fost influenţată decisiv de ciclul de relaxare a politicii monetare început de Banca Naţională în toamna trecută, prin reducerea dobânzii cheie şi injecţii săptămânale de lichiditate. Dobânzile la ipotecarele în lei s-au apropiat acum la circa două puncte procentuale de cele la euro, acestea devenind tentante pentru clienţii care vor să evite riscul valutar sau nu au bani suficienţi pentru a plăti un avans de 25% la un credit în euro.
Totuşi, la un credit în lei rata lunară este în continuare cu circa 20-25% mai mare decât la unul în euro, ceea ce înseamnă că la un împrumut de valoare medie clientul achită în plus câteva mii de euro. Spre exemplu, suma totală plătită la un credit de 40.000 de euro de un client care accesează cea mai ieftină ofertă de pe piaţă este de 80.000 de euro, în timp ce cea mai ieftină ofertă la lei vine cu un cost total de 417.000 de lei (95.000 de euro) la o sumă împrumutată de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro).
Bancherii au în prezent în portofoliu circa 220.000 de credite acordate pentru achiziţia de locuinţe, cu o valoare cumulată de peste 7 miliarde de euro. Peste 95% din credite au fost acordate în valută.
Aproape 60.000 de credite au fost acordate în ultimii trei ani cu garanţia statului prin programul "Prima casă". Şi aici cele mai multe credite au fost acordate în euro şi este de aşteptat ca în continuare programul guvernamental să reprezinte o piedică pentru accelerarea vânzărilor de împrumuturi în lei, în condiţiile în care avansul a rămas la numai 5% chiar şi pentru finanţările în valută acordate cu garanţia statului.
Vânzările de credite ipotecare au încetinit puternic la începutul acestui an, numărul total al creditelor acordate avansând cu numai 2.000 de conturi în lunile ianuarie şi februarie, ceea ce înseamnă că bancherii mai reuşesc să vândă într-o lună doar un singur credit la fiecare şase sucursale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
