Dobânzile ar putea să scadă cu circa un punct procentual, iar dobânda de referinţă de la BNR ar putea ajunge la 6%, chiar sub 6%, dar situaţia este dinamică , a susţine Ionuţ Lianu, CFA, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.
“Ne tot revizuim de la două-trei luni, apoi la alte două-trei luni pentru că, cei doi indicatori la care ne uităm şi care practic antrenează o reducere mai agresivă sau mai puţin agresivă a dobânzilor. Inflaţia şi creşterea economică au evoluţii care se schimbă de la un trimestru la altul. De exemplu, a revenit în forţă consumul, vedem că se mişcă infrastructura aşa cum continuă de anul trecut, dar se mişcă într-un ritm cum nu s-a mişcat niciodată în 30 de ani. Da, vedem o oarecare slăbiciune în industrie, dar şi aici lucrurile se pot schimba de la un trimestru la altul. Ne uităm la Germania, acolo se rescrie practic industria auto. Nu ştim încotro o să meargă tehnologia, dacă merge spre maşina electrică sau nu”, a explicat Ionuţ Lianu.
Ce a mai spus Ionuţ Lianu, CFA, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank
► În ceea ce priveşte dobânzile, în principiu, din această vară ne aşteptăm la scăderi, în special în zona euro. Primul lucru care trebuie spus în legătură cu dobânzile este că posibilitatea de a scădea dobânzile este foarte mult influenţată de doi factori, respectiv evoluţia inflaţiei şi creşterea economiei.
► Vedem o rezilienţă foarte bună a economiei, creştere în continuare, în ciuda nivelurilor dobânzilor care sunt peste cele din zona euro şi, de asemenea vedem că se întâmplă o scădere a inflaţiei, se întâmplă şi în România, dar există o rezilienţă a acestei inflaţii core care exclude practic efectele sezoniere sau incidente ale crizei energetice, adică exclude preţul energiei.
► Inflaţia core se referă în special la salarii, la servicii şi aici lucrurile stau mult mai echilibrat, adică încetinirea se produce mai încet decât aşteptările iniţiale, cel puţin cum erau aşteptările acum câteva luni. Practic se vorbeşte de o începere a ciclului de scăderi, am văzut în regiune deja scăderi de dobânzi în alte ţări - Polonia, Ungaria. Dar dinamica acestor scăderi va fi corelată cu evoluţia inflaţiei şi mersul economiei. În al dolea rând, noi ne aşteptăm ca acest ciclu de scăderi să se termină la nivele mai ridicate decât de unde am pornit.
► Profiturile companiilor pot fi mari dacă vorbim de valoare adăugată mare. Cine poate să lucreze în companii ca să producă valoare adăugată mare? Oamenii care sunt educaţi şi care pot să producă această valoare adăugată mare şi care primesc şi ei salarii mari.
► Dacă ne uităm la balanţa comercială acolo mai degrabă ar trebui să vedem o depreciere. Avem deficit comercial, avem deficit bugetar, aceşti doi factori ar contribui la o depreciere a leului, dar, pe de altă parte, dacă ne uităm la balanţa de plăţi efectivă, adică câţi bani intră efectiv în ţară, fluxurile sunt imense, incomparabil mai mare faţă de ce a fost în ultimii 30 de ani. Tendinţa pe termen scurt ar fi una de apreciere a leului. Pe termen mediu rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Eu mă aştept la stabilitate pe termen scurt, în ciuda tuturor deficitelor sau excedentelor care apar
