Raiffeisen Bank a realizat un nou scenariu de creştere economică pentru România, anticipând o cădere economică pentru 2020 de 2,5% (cu o restrângere puternică în T 2), ca urmare a pandemiei căreia ţara trebie să-i facă faţă. În a doua parte a anului, vom fi însă martorii unei reveniri, urmată de o recuperare rapidă în 2021 când creşterea va fi de 4,5%.
Potrivit economistului – şef al băncii, Ionuţ Dumitru „în mod teoretic” economia României este mai puţin expusă decât a altor state din Europa Centrala şi de Est, dat fiind gradul mai mic de deschidere al economiei (79% exporturi şi importuri, ca pondere în PIB). Apoi, legăturile comerciale cu China sunt mai reduse şi ponderea în PIB a turismul, semnificativ mai mică decât a ţărilor din ECE. Vulnerabilitatea României este dată, arată economistul, în special de spaţiul fiscal extrem de limitat din cauza creşterii foarte rapide a deficitului bugetar din ultimii ani.
După o consolidare fiscală semnificativă în anii de recuperare postcriză şi, într-o măsură, şi sub presiunea UE care cerea un deficit structural de maxim 1% din PIB (datoria României este relativ mică) deficitul bugetar a scăzut treptat de la 9,1% din PIB în 2009 (anul cel mai greu al crizei financiare) la 0,6% din PIB în 2015. După această dată, noua politică de creştere economică prin consum (având ca levier creşterile de salarii în sectorul administrativ, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe) a determinat majorarea deficitului bugerat până ce acesta a ajuns la 3% din PIB în 2018 şi 4,6% din PIB în 2019. Majorarea deficitului în anii din urmă a redus spaţiul fiscal, chiar dacă datoria publică este la un nivel redus (35,5% din PIB, la finalul lui 2019). Dar, mai mult decât oricând, statul trebuie să intervină pentru a salva economia.
