O întreagă tevatură din nimic. Naţionalizarea pensiilor private, catalogată ca o „aberaţie“. Un adevărat război s-a iscat între fondurile de pensii şi Guvern/ASF. Totuşi, o dezbatere este necesară, în condiţiile în care 65% din banii fondurilor private finanţează deficitul bugetar

Un adevărat iureş a apărut în in­dus­tria pensiilor private obliga­torii după ce pentru prima dată o companie, respectiv NN Pen­sii, a trimis un avertisment des­pre o aşa-zisă naţionalizare a fondurilor de pen­sii private către cei 1,9 milioane de clienţi pen­tru care administrează active de 12 mld. lei, echivalentul a 2,7 mld.euro.

Într-un cont de pensie administrat de NN sunt în medie aproximativ 6.265 de lei (1.400 de euro). Întrebarea care se pune în aceste con­diţii este dacă este normal ca un fond de pensii care a fost înfiinţat ca urmare a unei de­cizii politice să ceară ajutorul clienţilor săi pentru a pune presiune pe decidenţii politici?

„În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spa­tiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau na­ţio­nalizarea sumelor acumulate până acum în con­turile viitorilor pensionari. În eventualitatea unor mă­suri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani“, a transmis NN Pensii clienţilor.

Mesajul transmis de NN bazat doar pe nişte zvonuri la nivel politic a fost aspru criticat de re­pre­zentanţii guvernării, dar şi de către supra­ve­ghetor. Guvernul prin vocea ministrului de finan­ţe Viorel Ştefan a negat zvonurile privind o posibilă naţionalizare şi catalogat informaţia ca fiind „o aberaţie“.

În total fondurile de pensii au active de 32 mld. lei (7 mld. euro) strânse de la circa 6,8 milioane de contribuabili. Aceste active sunt investite în primul rând în titluri de stat (65% -20 mld. lei), acţiuni (19% - 6 mld. lei) şi restul în depozite (7%), fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative.

Finanţarea masivă a împrumuturilor statului şi mai puţin economia productivă a fost şi motivul desfiinţării acestor fonduri de pensii private în Ungaria şi Polonia. În Polonia ajunseseră la active de 30 mld. euro, fiind printre cei mai mari investitori de pe piaţa bursieră. Astfel, oficialii din Polonia, care a fost şi este dată mereu ca exemplu de parcurs României în drumul spre economia de piaţă, au explicat că aceste fonduri nu fac decât să recircule banii plătiţI de stat ca şi contribuţie prin ei înapoi în titluri de stat şi să creeze artificla datorie publică suplimentară.

Ministrul finanţelor, Viorel Ştefan, a respins, ieri, în debutul şedinţei de guvern, informaţia potrivit căreia Executivul inten­ţionează să „naţio­na­lizeze“ fondul pensiilor private, afirmând aceasta ca fiind aberantă şi fără temei, potrivit Mediafax.

Ministrul a precizat că nicio raţiune politică, eco­nomică, financiară sau bugetară nu ar putea să determine o astfel de măsură şi a afirmat că Pilonul II de pensii este o schemă financiară de succes.

Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au transmis un comunicat prin care au caracterizat acţiunea NN Pensii ca fiind „excesivă şi neavenită”. 

„Nu pot fi introduse subiecte în discuţia cu consumatorii pe baza unor zvonuri sau declaraţii politice. Nu au fost şi nu sunt discuţii oficiale pe acest subiect. Sistemul pensiilor private obligatorii este unul solid, aflat în creştere şi are capacitatea de a genera beneficii pentru participanţii la sistem. În acest context, ASF nu vede nicio justificare posibilă pentru o eventuală decizie care priveşte naţionalizarea Pilonului II de pensii” a transmis cu vehemenţă ASF.

Discuţiile despre o posibilă naţio­nalizare a sistemului de pensii private în România vine după ce o decizie de acest tip a fost deja luată în Ungaria şi Polonia, ţări care erau date exemplu Românei pentru implementarea sistemului de pensii private. Ungaria şi Polonia au desfiinţat fondurile de pensii private pentru că au considerat că statul nu făcea decât să emită titluri de stat pe care acestea din urmă le cumpărau şi aceasta contribuia la creşterea datoriei publice. În spaţiul public au mai existat avertismente pe tema naţionalizării din partea lui Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii, însă comentariile acestuia au fost în nume personal, neimplicând poziţia adminis­tra­torului de fond pe care îl conduce.

Analistul Aurelian Dochia spune că miza non-naţionalizării nu ar fi prea mare la nivel de individ, în condiţiile în care sumele strânse în conturile de pensii sunt infime.

Peste 6,8 milioane de români sunt obligaţi să contribuie la pensia privată obligatorie, iar din 2008 până în prezent circa 33 miliarde de lei, echivalentul a 7 miliarde de euro s-au strâns în conturi. La finalul lunii decembrie a anului trecut fiecare participant avea în medie doar 4.719 lei în contul de pensie, echivalentul a 1.039 euro, sumă insuficientă pentru a asigurarea unui venit decent la bătrâneţe. Circa 1,4 milioane de persoane aveau în cont o sumă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei, în timp ce doar 830.000 de persoane, adică doar 12% din participanţi aveau peste 10.000 de lei în contul de pensie privată. Aurelian Dochia susţin că sumele mici din conturile de pensie privata ar încuraja o mişcare de protest din partea contribuabililor.

„Naţionalizarea ar fi o decizie rea într-o perspectivă pe termen lung. Este bine să ai o diversificare a a surselor de venit de care vei depinde la vâsta pensionării, pentru că dacă te bazezi doar pe sistemul de stat poţi avea surprize. În Ungaria şi Polonia nu a fost mare dezbatere pe tema naţionalizării pensiilor private pentru că sumele acumulate la nivel individual erau destul de mici. Consecinţele naţionalizării nu s-au văzut imediat, ele se văd abia în momentul în care foştii participanţi vor ieşi la pensionare. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în România, dacă ar avea loc o astfel de naţionalizare. Nici în România nu s-au strâns prea mulţi bani în contul de pensie, ceea ce ar putea crea dezamăgire în rândul participanţilor şi o implicare mai redusă în caz de naţionalizare. Având în vedere sumele reduse contribuabilii nu ar fi motivaţi să se implice”, a explicat Aurelian Dochia. El spune că pentru economie este bine să existe astfel de fonduri pentru că aceste fonduri sunt investitori importanţi pe piaţa de capital. Fondurile de pensii private aveau la finalul anului trecut circa 6 miliarde de lei bani investiţi pe piaţa de capital, echivalentul a 20% din sumele totale de care dispun. Cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii private obligatorii, 65%, echivalentul a 20 de miliarde de lei, sunt în titluri de stat, în timp ce 7% din active, echivalentul a 2,2 miliarde de lei, sunt plasate în depozite la bănci. Fondurile de investiţii sunt destul de prudente atunci când decid unde plasează banii contribuabililor pentru că au şi nişte reguli care nu le permit să-şi asume riscuri prea mari.

Una din raţiunile introducerii sistemului privat de pensii este incapacitatea statului de a susţine pe termen lung pensile actualilor salariaţi, însă istoria a dovedit că însăîi administratorii privaţi de pensii, cum este cazul NN, fost ING, a trebuit să fie salvat de statul olandez cu 20 de miliarde de euro în 2008.

După criticile apărute din parte autorităţilor, reprezentanţii NN Pensii se apără şi afirmă că scrisoarea transmisă clienţilor „are un conţinut exclusiv informativ şi nu reprezintă un avertisment, nevoia acestei informări venind ca răspuns la solicitările de clarificare din partea clienţilor provocate de discuţiile publice din ultima perioadă cu privire la viitorul sistemului de pensii”.

Fiecare român cu un loc de muncă şi vârsta peste 35 de ani este obligat să contribuie lunar la un fond de pensii cu 5,1% din valoarea salariului brut. Acest procente au crescut treptat în fiecare an. De exemplu, la demararea sistemului de pensii obligatorii, în 2008, contribuţia minimă a fost stabilită de guvern la 2%. Teoretic, contribuţia trebuia să crească cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, însă creşterea a fost amânată de câteva ori sau a fost mai mică decât prevedea calendarul, astfel încât în prezent contribuţia este de 5,1%, faţă de 6% după cum prevedea calendarul iniţial. Şi guvernul Grindeanu a decis să îngheţe în acest an contribuţia minimă.

„Deşi am îngheţat la 5,1% contribuţia minimă, în acest an contribuţiile vor fi mai mari cu un miliard de lei, datorită creşterii locurilor de muncă”, a declarat Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor (desen).

Deşi milioane de români sunt obligaţi de nouă ani să contribuie la sistemul de pensii private obligatorii nici în momentul actual nu există o lege în vigoare care să stabilească modul în care vor primi pensiile la bătrâneţe. Inexistenţa unei astfel de legi nu face altceva decât să trezească suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea unui astfel de sistem. Primii bani de pensie ar trebui să fie plătiţi de fondurile private abia după 2025.

ASF dezminte existenţa unor discuţii privind o posibilă naţionalizare a Pilonului II şi critică vehement acţiunea NN Pensii

„Autoritatea de Supraveghere Financiară a luat act de declaraţiile din ultima vreme care au făcut referire la o aşa-zisă naţionalizare a fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), pe care însă nu le împărtăşeşte. Nu au fost şi nu sunt discuţii oficiale pe acest subiect. De aceea, poziţia recentă a societăţii NN Pensii, care a avut o intervenţie în spaţiul public pe această temă, este excesivă şi neavenită. Nu pot fi introduse subiecte în discuţia cu consumatorii pe baza unor zvonuri sau declaraţii politice. Sistemul pensiilor private obligatorii este unul solid, aflat în creştere şi care are capacitatea de a genera beneficii pentru participanţii la sistem. În acest context, ASF nu vede nicio justificare posibilă pentru o eventuală decizie care priveşte naţionalizarea Pilonului II de pensii.“

Mesajul despre o posibilă naţionalizare transmis de NN Pensii clienţilor săi

„În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important să urmăresti permanent ce se întâmplă cu pensia ta şi să te implici activ în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrâneţe.“