Caută doar în titlu
Bănci și Asigurări

INTERVIU Gyula Fatér, noul CEO al OTP Bank România: Am realizat în S1/2019 profitul pe care îl ţinteam pentru întreg anul. Vom reinvesti profitul, nu va fi distribuit ca dividende

INTERVIU

Profitul OTP Bank România în S1/2019 a fost de 53,6 mil. lei, cu 164% mai mare faţă de S1/2018.

OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semni­fi­cativă a profitului în primul se­mestru (S1) din 2019, de­păşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi pro­pu­ne să reinvestească câştigurile, potrivit unui plan pe cinci ani, perioadă în care banca vrea să îşi dubleze cota de piaţă din România până la 5%, a declarat pentru ZF Gyula Fatér, noul CEO al OTP Bank România, în primul său interviu acordat de când a fost numit oficial. Banca mizează pe creşterea organică, dar rămâne deschisă şi la oportunităţile de achiziţii.

„Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, a explicat Gyula Fatér, care l-a înlocuit pe László Diósi la conducerea subsidiarei locale a OTP Bank, cel mai mare grup bancar din Ungaria.

În primul semestru din 2019, profitul ajustat după impozitare al OTP Bank România a ajuns la 53,6 milioane de lei, în creştere cu 164% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.

În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimen­siu­nea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finan­ţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.

„Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.

Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.

„Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai  multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment“.

Până la finalul anului, Fater susţine că vrea să crească „în acelaşi ritm“.

„Piaţa este încetinită puţin, dar chiar şi pe ipotecare am reuşit să combatem aceste trenduri până acum“.

Întrebat dacă va creşte dobânzile la credite pentru a păstra profiturile băncii, Fater a explicat că nu se doreşte acest lucru. „Piaţa are regulile ei, chiar dacă unele bănci ca noi vor să crească dobânzile la credite, piaţa este destul de dură şi este puţin probabil că o putem face. Şi nu este intenţia noastră să creştem agresiv“.

CEO-ul OTP Bank spune că pentru a reuşi să crească prin creştere organică, se concentrează atât pe creditare, cât şi pe economisire. În cazul depozitelor, OTP Bank practică o dobândă de 3,7% pe an, adică cea mai mare din piaţă, dar nu se ştie până când se va menţine aceasta.

„Pe depozite vom păstra dobânda, nu ştiu dacă o vom păstra până la finalul anului, dar cu siguranţă o păstrăm în aceste luni (n.r: perioada de vară). Vom fi de acum din ce în ce mai activi pe partea de depozite pentru că vrem să creştem“.

În ceea ce priveşte indicii de piaţă folosiţi ca referinţă pentru finanţările retail, şeful OTP Bank România susţine că nu este atât de important dacă aplicăm noul indice IRCC sau ROBOR la nivel de piaţă, ci este important ca oricare indice este urmărit să fie stabil, şi decizia asupra utilizării lui să fie una stabilă.

„Dacă e IRCC, să fie IRCC pentru următorii cinci ani, dacă IRCC nu se mută în direcţia în care se aşteptau, nu putem crea un nou indice doar pentru a atinge nişte aşteptări. Nu avem nicio problemă cu IRCC, dar vedem acum că a crescut exact ca ROBOR, pentru că ambii indici au acelaşi indicator la bază. Cel mai bine este să existe stabilitate. Œn cazul nostru, este important când decidem un program pe mai mulţi ani să nu se schimbe brusc lucrurile. Nu cred că este bine nici pentru noi, nici pentru clienţi. Atunci când cineva trebuie să reacţioneze rapid la reguli noi, este o problemă legată de costuri“, mai spune CEO-ul OTP Bank.

Grupul ungar nu va fi nevoit să pl?ătească taxa bancară în primul semestru din 2019, în condiţiile în care şi-a majorat creditele din sold peste ţinta stabilită de Executiv, de 4%. Pe întreg anul 2019, ţinta de creştere este de 8%. „Œn S1/2019 nu a existat un impact al taxei bancareì, se arată în raportul grupului ungar. Estimările iniţiale efectuate de OTP indicau o sumă de cel mult 30 mil. lei ce ar putea să fie plătită de bancă în contul taxei bancare.

„Cred că vom reuşi să ne menţinem la un astfel de nivel de creştere, dar nu am crescut creditele pentru a evita taxa. Noi am decis oricum să creştem atât activele, cât şi depozitele, şi drept consecinţă nu trebuie să plătim prima jumătate a taxei. Pe termen lung, nu cred că piaţa poate continua să crească în acest ritm pentru că 8% anual este o provocare. Nu cred că toată lumea poate face asta“.

Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.

„O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii, şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare“.

De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank, şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna Eximbank „ instituţie bancară controlată de statul român.

„Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“ explică şeful OTP Bank România.

 

Digitalizarea, încotro?

Despre ceea ce se conturează în piaţa bancară din România ca un trend de digitalizare, cu bănci care închid sucursale şi se orientează mai mult spre comunicarea cu clienţii prin noile tehnologii, OTP Bank are un pariu diferit pentru piaţă, şi-anume mai mult contact uman, mai multe sucursale.

Spre deosebire de ceilalţi jucători, banca ungară vrea să angajeze mai mulţi oameni în România, şi să îşi extindă amprenta în teritoriu, considerând că mai durează cel puţin un deceniu până când trendul digital chiar va acapara apetitul clienţilor.

„Competitorii îşi reduc numărul de sucursale, noi nu facem asta. Nu spun că nu vrem să ne digitalizăm pentru că ar fi o prostie să vrei să fii o bancă astăzi fără digital, dar eu mă îndoiesc că oamenii vor să aibă de-a face doar cu maşini. Poate în 10-20 de ani aşa va fi, dar astăzi, privind prin prisma capacităţii oamenilor de a se adapta la digitalizare, nu trebuie să ne grăbim. Acum oamenii au nevoie chiar de mai mult contact uman. Œn cazul nostru spunem:  mai multe sucursale. Nu spun nici că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face schimbări la dimensiunea sucursalelor, vom deschide selectiv sucursale noi unde este cazul şi vom angaja oameni“.

Fater explică ambiţiile OTP Bank şi faptul că banca ţine pasul cu trendurile digitale, anunţând pentru următoarea perioadă lansarea Apple Pay şi pentru clienţii băncii ungare.

„Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri“.

 

„Soft landing“  pentru economia României

Referindu-se la economia ţării, Gyula FatÈr consideră că aceasta este conectată la evoluţia Uniunii Europene şi că se apropie de ceea ce economiştii numesc un „soft-landing“ al ciclului economic, adică o recesiune uşoară.

„Probabil am trecut de punctul maxim al ciclului de creştere economică deci ne putem aştepta la un soft landing, probabil anul viitor. Nu va fi o criză sau ceva radical, dar o aterizare a economiei va exista şi pentru România“.

Mai mult, Fater crede că o astfel de evoluţie a economiei nu va genera un volum mai ridicat de credite neperformante la nivelul sistemului bancar, deşi aceasta este poziţia transmisă de BNR în cele mai recente rapoarte.

„Cred că portofoliul băncii este mult mai sănătos. Nu mai există împrumuturi în valută decât atunci când chiar are sens, sunt mai multe buffere în sistem decât în trecut şi credem că în regiune, în special în România, mai există oportunităţi de creştere. Cred că pe termen mediu suntem optimişti, dar pe termen scurt trebuie să înţelegem că trendul este de scădere“, crede CEO-ul.

 

Cine este Gyula Fatér, noul şef al OTP Bank

Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii 4 ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.