Mai multi jucatori pe piata, mentinerea unui ritm ridicat de crestere a creditului si momentul nu prea indepartat al reluarii tendintei de scadere a dobanzilor la lei, se numara printre perspectivele anului bancar 2004, vazut de viceguvernatorul Bancii Nationale Mihai Bogza.
Potrivit asteptarilor sale, creditul pentru companii va sustine mentinerea unei dinamici puternice a creditului neguvernamental pe ansamblu. Romania are mult de recuperat in domeniul intermedierii financiare, insa masura sustenabilitatii unei viteze mari de expansiune a creditului este data de gradul de restructurare a economiei, procesul fiind mult intarziat.
Oricum, sistemul bancar se arata pregatit sa sustina nevoile de finantare ale pietei, in conditii de prudentialitate. Scaderea inflatiei, care va da si tonul coborarii dobanzilor la lei, va sprijini aparitia, in a doua jumatate a anului, de noi instrumente financiare, incepand cu obligatiuni corporate, care sa poata oferi referinte pietei privind costurile finantarilor pe termene din ce in ce mai lungi.
Spre sfarsitul anului, si piata bancara romaneasca va pasi in secolul XXI o data cu intrarea in functiune a sistemului electronic de plati.
BNR nu anticipeaza pentru anul acesta o restrangere a numarului de jucatori de pe piata bancara, ba dimpotriva, a acordat noi licente. De asemenea, banca centrala nu fost sesizata in privinta vreunei intentii de fuziune.
In contextul in care raman sa se lupte pe piata cel putin 38 de banci, viceguvernatorul Mihai Bogza afirma ca, dupa cum arata cifrele actuale, nu exista pericolul nici unui faliment bancar, desigur sub rezerva posibilitatii comiterii unor fraude.
"Sistemul pare mic pentru 40 de institutii de credit, dar, daca au suficienta intelepciune pentru a-si identifica o anumita nisa, chiar si jucatorii mici ar putea supravietui profitand de spatiul de manevra asigurat de ritmul de crestere a activitatii bancare", apreciaza Mihai Bogza.
Viceguvernatorul vede ca normal un proces de consolidare a pietei, insa acesta este intarziat de faptul ca piata romaneasca inca nu a cunoscut o sofisticare a calitatii investitorilor.
Pe termen mediu, Bogza se asteapta la manifestarea unei tendinte de achizitie a bancilor mici de catre banci mari, eventual nou intrate, pentru a-si asigura rapid prezenta pe piata.
El nu crede insa in ideea unor banci regionale. "In Romania nu avem banci regionale adevarate. In afara localizarii sediului central, nu exista caracteristicile necesare", spune Bogza.
Predominanta capitalului strain in sistem tinde sa se accentueze o data cu avansarea procesului de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR). BNR nu mai are insa prejudecati in privinta originii geografice a capitalului din bancile romananesti.
"Ceea ce ne intereseaza este ca detinatorul fiecarei banci sa fie suficeint de priceput pentru a putea controla managerii, sa aiba forta financiara necesara si sa nu urmareasca alte interese, care sa transforme banca in anexa a unei alte afaceri", spune Bogza.
De asemenea, el observa ca, din pacate, putini oameni de afaceri romani dispun de resursele financiare necesare infiintarii unei banci, fiind si mai putine cazurile in care banii sa nu fi fost facuti pe cai dubioase.
Viceguvernatorul BNR nu vede motive de ingrijoare in restrangerea progresiva a ponderii capitalului romanesc in sistemul bancar. "Chiar presupunand ca in anii urmatori capitalul bancilor va deveni 100% strain, nimic nu va impiedica, la un moment dat, o clasa puternica de capitalisti autohtoni sa ridice banci", afirma Mihai Bogza.
El arata ca bancile straine au evoluat foarte bine in Romania in primul rand ca urmare a sprijinului bancilor mama.
Creditul poate creste rapid intr-o economie restructurata
"Cred ca anul acesta este posibil de atins o crestere a creditului neguvernamental cu 30% in termeni reali, in conditii de echilibru", afirma Mihai Bogza.
El arata ca, pe langa expansiunea creditului de consum, piata a consemnat anul trecut o majorare a creditului pentru clientii companii cu circa 30% in termeni reali, fara de care nu ar fi fost atinsa o dinamica de aproape 50% la nivelul intregului credit privat.
In aceste conditii, Bogza anticipeaza pentru 2004 o mentinere a ritmului solid de crestere a creditului pe segmentul corporate.
"Poate fi mentinut in timp un ritm ridicat de crestere a creditului, insa pentru aceasta este foarte importanta restructurarea economiei", afirma Bogza.
El arata ca Romania ar avea nevoie de 10 ani de crestere medie a creditului neguvernamental cu 25% in termeni reali pentru a prinde din urma gradul de intermediere financiara din Uniunea Europeana. La sfarsitul anului trecut, intermedierea financiara de-abia depasea in Romania 16% din PIB, fata de niveluri de peste 100% in UE.
"Cu cat restructurarea merge mai repede, cu atat se poate avansa si cu creditarea in conditii de riscuri controlabile", spune viceguvernatorul.
El afirma ca premisele mentinerii unui ritm rapid al creditarii sunt asigurate de incheierea primei faze de privatizare a BCR, precum si de adoptarea deciziei politice de privatizare a CEC, conform unui calendar clar stabilit. "Privatizarea CEC ar trebui realizata rapid pentru ca o situatie de provizorat blocheaza investitiile necesare care ar putea creste competitivitatea CEC", spune Bogza.
In contextul expansiunii creditului, mentinerea sanatatii sistemului bancar reprezinta principala provocare pentru Banca Nationala. "Franarea creditului este simplu de facut. Gestionarea unui ritm rapid de crestere este adevarata provocare", afirma viceguvernatorul.
Cand ar putea scadea dobanzile
"Data fiind evolutia promitatoare a dezinflatiei, scaderea dobanzii de interventie a bancii centrale inainte de sfarsitul primului semestru al acestui an, este posibila", apreciaza viceguvernatorul Mihai Bogza.
El afirma ca 2004 va fi ultimul an cu marje de dobanda atat de mari, in conditiile in care si determinarea costului creditelor va fi mai usor de realizat.
In sfarsit, instrumente noi
Obligatiunile emise de banci, dar si de clientii companii ai acestora, ar putea deveni produse financiare de masa in 2005, anticipeaza Mihai Bogza.
El spune ca pasul facut de BRD prin lansarea pe piata a unei prime asemenea emisiuni urmeaza sa fie urmat in cursul acestui an de inca tre banci.
Obligatiunile reprezinta a patra sursa principala de finantare - stabila pe termen mediu si lung - pentru o banca, dupa capitalul propriu, resurse atrase din credite si depozite ale clientilor.
"Recurgerea la aceasta sursa inlatura o teama mare a supraveghetorului privind disparitatile dintre scadentele activelor si cele ale pasivelor bancilor romanesti", spune Bogza.
Viceguvernatorul asteapta inca din acest an aparitia unor produse financiare mai sofisticate, cum ar fi obligatiunile cu dobanda indexata la inflatie - incluse de la sfarsitul lui 2003 in portofoliul de instrumente al Ministerului Finantelor - ori cele emise pentru acoperirea finantarilor ipotecare. De asemenea, scaderea inflatiei ar trebui sa aduca emisiuni de obligatiuni cu dobanda fixa.
"Colaborarea cu piata de capital, prin listarea acestor noi instrumente, va conduce la sinergii foarte importante", mai spune Bogza.
In planul operational al activitatii sistemului bancar, schimbarea majora adusa de anul 2004 va fi intrarea in functiune a sistemului de plati electronice, segment in care Romania inca este mult inapoiata chiar fata de tari vecine. "Atat pentru banci cat si pentru clientii acestora, noul sistem va aduce o imbunatatire neta a administrarii activelor de trezorerie. Practic, vom putea sti imediat cand intra banii intr-un cont. Operatiunile pregatitoare sunt in grafic, astfel incat sistemul ar putea deveni functional pana la sfarsitul anului", afirma Mihai Bogza.
Tot la capitolul arhitecturii functionale a pietei, BNR va continua sa preseze bancile pentru grabirea activarii Biroului de Credit si a extinderii bazei de date a acestuia de la asa-numitele informatii negative - referitoare la clienti bancari care au provocat deja probleme de recuperare a unor credite - la informatii pozitive, privind intreaga clientela a sistemului bancar, pentru a intari caracterul preventiv al noii institutii pentru mentinerea calitatii creditului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
