Velin Ganev, director general Danubius Exim: Necesarul României este de cel puţin 800.000 de case de marcat. Acest lucru înseamnă că în România fie este un dezastru comercial, fie se face foarte multă evaziune fiscală.
Nicio casă de marcat cu jurnal electronic nu este conectată în acest moment la serverele ANAF. Comercianţii sunt obligaţi din vara lui 2018 să folosească numai acest tip de casă de marcat în baza unei hotărâri de guvern, iar distribuitorii autorizaţi au livrat circa 580.000 de case de marcat, dintr-un necesar estimat la cel puţin 800.000.
În acest moment, un comerciant trebuie să depună lunar o declaraţie separată pentru încasările înregistrate prin noile case de marcat.
Velin Ganev, directorul general al distribuitorului autorizat de case de marcat eletronice Danubius Exim, spune că, după un boom de vânzări, în august 2018 piaţa s-a normalizat. „Noi credem că în acest moment necesarul României este în jur de 800.000 de case de marcat, dar acum vedem că piaţa a ajuns la maturitate şi numărul de case de marcat vândute lunar este normal. În Bulgaria, o ţară de trei ori mai mică, sunt circa 430.000 de case de marcat. Asta din punct de vedere economic în România înseamnă că ne aflăm fie într-un dezastru comercial, fie se face foarte multă evaziune fiscală“, a declarat el pentru ZF.
În acest moment există circa 500.000 de comercianţi, dintre care aproximativ 20.000 folosesc mai multe case de marcat. Andrei Bojiţă, CEO şi acţionar majoritar în cadrul RBC, integrator de soluţii IT pentru industria de retail din România, spune că, la proiectele unde a lucrat compania sa cu retailerii mari din România, a implementat soluţii pentru sute sau chiar mii de case de marcat pentru fiecare client. Numai în 2019 clienţii RBC, printre care se numără retaileri mari precum Profi, Kaufland Carrefour sau Mega Image, au deschis, cumulat, 450 de magazine. „A mers bine şi anul 2019, nu s-a comparat cu anul 2018, pentru că atunci a fost vârful de sarcină pentru implementarea proiectului (caselor de marcat cu jurnal eletronic - n .red.). La clienţii noştri au avut loc peste 450 de deschideri de magazine în 2019. Este greu de spus câte imprimante fiscale au fost la fiecare“, a declarat Andrei Bojiţă pentru ZF.
Casele de marcat cu jurnal electronic ar fi trebuit să fie conectate la serverele ANAF, însă în acest moment nicio casă nu este conectată la baza de date a ANAF. Ieri, şefa ANAF, Mirela Călugăreanu, a spus că în 2020 se va finaliza conectarea caselor de marcat la baza de date a ANAF, deşi în acest moment nicio casă de marcat electronică nu este conectată la serverele instituţiei.
„Există un plan de măsuri care vizează simplificarea formularelor, a declaraţiilor fiscale, a frecvenţei de depunere, de asemenea interconectarea caselor de marcat, proiect pe care sperăm să-l finalizăm în anul 2020, care va aduce de asemenea un plus de venituri bugetului general consolidat, profesionalizarea aparatului fiscal şi, în general, lucruri care să însemne proceduri mai simple şi mai rapide în sprijinirea mediului de afaceri“, a spus Mirela Călugăreanu, citată de Mediafax. Obligaţia de a folosi numai case de marcat electronice a fost introdusă prin modificări ale OG nr. 28/1999, iar ultima modificare arată că toţi operatorii economici sunt obligaţi să utilizeze numai casele de marcat cu jurnal electronic începând cu 1 august 2018.
Guvernul a aprobat în septembrie 2018 o iniţiativă de a introduce sub incidenţa legii prevenirii nerespectarea termenului de dotare cu case de marcat de către comercianţi. Potrivit legii prevenirii, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de dotare stabilit prin planul de remediere, autoritatea/instituţia publică cu atribuţii de control are obligaţia să reia controlul, iar în situaţia în care se constată neîndeplinirea obligaţiilor legale în termenul acordat, se aplică sancţiunile prevăzute de lege.
Velin Ganev spune că acest lucru a făcut ca unii comercianţi să nu respecte obligaţia legală şi să aştepte controlul, în ideea în care beneficiază de această lege şi nu li se aplică sancţiuni la prima abatere.
„Problema este că încă de la bun început nu se ştia numărul total de comercianţi. Acum problema este următoarea: noi avem 2 sisteme folosite simultan, ceea ce este foarte periculos. Sunt comercianţi care spun că dacă sunt în legea prevenţiei nu are ce să li se întâmple, având în vedere că cei de la Antifraudă nu dispun de destui angajaţi şi nu au cum să prindă pe toată lumea care nu are casă de marcat eletronică.“
Ultima modificare legislativă în ceea ce priveşte casele de marcat cu jurnal eletronic a fost operată miercuri de către guvern şi presupune o prorogare până la 31 decembrie 2020 a obligaţiei de achiziţionare a caselor de marcat electronice pentru comercianţii care livrează bunuri prin intremediul aparatelor de tip Vending-Machines.
Guvernul caută soluţii să-şi crească veniturile prin colectare mai bună
În condiţiile în care veniturile fiscale sunt la 26% din PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, şi statul ar trebui să colecteze 18 mld. de lei din TVA în loc de 12, cât o face acum, guvernul caută să implementeze soluţii de digitalizare a autorităţii fiscale. Ieri, şefa ANAF, Mirela Călugăreanu, împreună cu ministrul de finanţe Florin Cîţu au lansat proiectul SAF-T, care va fi un fişier unic prin intermediul căruia contribuabilii pot completa şi trimite către ANAF datele contabile.
Proiectul este cofinanţat cu bani europeni, iar costul său se ridică la 84,7 mil. lei, din care 71,1 milioane de lei din fonduri europene.
„În toate ţările unde s-au introdus sisteme informatice, chiar şi un sistem cum este SAF-T, gradul de colectare a crescut, iar acest gap, diferenţa, decalajul fiscal la TVA, a fost redus. România din păcate este aici campioană în sensul negativ, la TVA. Astea nu sunt lucruri neştiute, le ştim cu toţii, dar e momentul să începem să le atacăm. Gap-ul la TVA este mare, gradul de colectare e mic. Două probleme pe care le avem, de ani de zile, pe care încă nu le-am rezolvat. Numai prin informatizare se pot rezolva“, a declarat ministrul Florin Cîţu, citat de Mediafax.
Reprezentanţii ANAF şi ai Finanţelor au spus că speră ca în doi ani să se îmbunătăţească semnificativ colectarea la nivelul bugetului general consolidat cu ajutorul proiectelor de digitalizare. Răzvan Botea
