Caută doar în titlu
Bănci și Asigurări

♦ Industria prelucrătoare din România duduie, companiile au comenzi, dar rămâne un semn de întrebare privind evoluţia pandemiei în Europa.

Producţia industrială, principalul indicator al mersului industriei, care face peste 20% din PIB-ul României, creşte pentru a şasea lună la rând în octombrie lună/lună, însă rămâne pe minus de două cifre faţă de 2019 la 10 luni, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia industriei este vitală pentru economia românească, în condiţiile în care, pe lângă ponderea foarte mare pe partea de resurse a PIB, produsele industriale înseamnă trei sferturi din exporturile româneşti de bunuri.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, este de părere că evoluţia industriei este de­ter­minată de intrarea în noul ciclu eco­nomic, declanşată de pandemie, dar şi de poli­ticile economice de la nivel european şi naţional.

„Statisticile indică continuarea proce­sului de relansare (ritm lunar pozitiv pentru a şasea lună la rând în octombrie), evoluţie determinată de intrarea economiei mondiale într-un nou ciclu economic şi de resim­ţirea mixului relaxat de politici eco­nomice (la nivel mondial, în sfera euro­peană şi pe plan intern)”, scrie Andrei Ră­dulescu, într-o informare către investitori.

De asemenea, Rădulescu scria încă din mai că industria a depăşit punctul critic în aprilie şi intră în recuperare, fapt ce a fost ulterior confirmat de datele de la Statistică.

În dinamica an/an totuşi, industria a scăzut faţă de octombrie 2019 cu 1,3%, după ce, în septembrie, intrase pe plus. Economiştii Băncii Transilvania sunt de părere că evoluţia vine pe fondul reintensificării pandemiei şi reintroducerii de restricţii în Uniunea Europeană. „În dinamică an/an producţia industrială a scăzut cu 1,3% în octombrie, după creşterea cu 0,2% din septembrie. Evoluţia a fost determinată, în principal, de ajustarea componentei prelucrătoare cu 1% an/an (după avansul cu 0,7% an/an din septembrie), dat fiind că intensificarea pandemiei a determinat reintroducerea de restricţii la nivelul ţărilor din Zona Euro (principalul partener economic al României).”

Componenta prelucrătoare a industriei din România este cel mai puternic ancorată în industriile vestice.

Spre deosebire de alte state europene, în România industria are o pondere mare în PIB: 20-25%, iar declinul acesteia trage în jos inevitabil economia.

Totodată, produsele industriale fac trei sferturi din exporturile de bunuri ale României.

În situaţia dată, în care industria prelucrătoare românească este, în principal, una de ansambluri, subansambluri sau componente, industria este dependentă de mersul industriilor vestice, mai ales de evoluţia industriei germane.

Odată cu creşterea numărului de cazuri în toată Europa şi cu reintroducerea unor restricţii de circulaţie pentru stăvilirea infectărilor cu Covid-19, managerii din industria europeană au devenit mai puţin optimişti în prognoze.

De exemplu, un sondaj al institutului economic german ifo arată că managerii germani au devenit mai pesimişti cu privire la viitor pe măsură ce situaţia medicală evoluează, însă, în industria prelucrătoare sentimentul s-a îmbunătăţit în noiembrie, pe fondul situaţiei actuale: au primit comenzi noi, chiar dacă mai puţine decât în octombrie.

Germania intră de săptămâna aceasta într-un „lockdown sever” până în ianuarie 2021. Având în vedere că în aceeaşi perioadă vor fi sărbătorile de iarnă, este posibil ca industria să treacă peste această perioadă uşor şi să dea de lucru în continuare industriei prelucrătoare româneşti.

Producţia industrială din România a rămas la 10 luni la un minus de 11%, chiar şi după un 2019 destul de prost pentru industrie, cu industria prelucrătoare care a dat tonul scăderii: -12% an/an.

„Cele mei severe ajustări ale producţiei în industria prelucrătoare la 10 luni din 2020 au fost înregistrate de următoarele ramuri: articole de îmbrăcăminte (26,9% an/an), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (31% an/an) şi tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, prepararea şi vopsirea blănurilor (31,8% an/an)”, mai notează economiştii Băncii Transilvania.

Pe de altă parte, la 10 luni, industria farmaceutică a crescut cu 6,4%, industria chimică cu 3,9% şi industria tutunului cu 1,7% an/an la 10 luni din 2020.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.