Bănci și Asigurări

In mai, romanii au preferat la creditare euro si termenele lungi

21.07.2004, 00:00 10

Soldul creditelor contractate in euro, monitorizate de Centrala Riscurilor Bancare, a ajuns in luna mai la 166.560 miliarde de lei, in crestere fata de luna aprilie cu 6%. An la an, aceste credite inregistreaza cea mai mare crestere, de peste 88%.
Creditele in euro au devansat dinamica pietei, totalul sumelor acordate in mai ajungand la 384.844 miliarde de lei, in cresterea fata de luna precedenta cu 2,4%.
Astfel, ponderea detinuta de aceste credite in totalul sumelor acordate a ajuns la 43%, marcand o crestere de doua puncte procentuale comparativ cu sfarsitul lunii precedente. Fata de luna mai a anului trecut, ponderea detinuta de creditarea in euro s-a majorat cu aproape zece puncte procentuale.
Migrarea imprumuturilor spre euro isi gaseste justificarea in evolutia celor doua monede. Astfel, euro a inregistrat de la inceputul anului o depreciere chiar si in termeni nominali, care se traduce prin reducerea costurilor aferente acestor credte. Pe de alta parte, dolarul a inregistrat in prima jumatate a anului o apreciere substantiala. Tendintele s-au inversat abia in luna iulie, datorita deprecierii dolarului pe pietele internationale, pe de o parte, si prin aprecierea usoara a euro fata de leu, obtinuta prin interventii masive pe piata valutara ale bancii centrale. Atat timp cat vor exista insa intrari substantiale de valuta, este putin probabil ca deprecierea reala a euro sa fie corectata.
In luna mai, soldul creditelor acordate in lei a ajuns la 113.704 miliarde, in crestere cu 2% fata de luna aprilie. Comparativ cu aceasi perioada a anului 2003, soldul creditelor acordate in lei a crescut cu numai 48%. Astfel, creditele in lei abia au reasit sa-si conserve ponderea detinuta in totalul sumelor acordate, care a stagnat la aproape 30%.
Extinderea creditarii in euro s-a facut, asadar, in detrimentul dolarului, ponderea creditelor contractate in moneda americana diminuandu-se de la 35% in mai 2003, la 27% in mai 2004. Creditarea in dolari a pierdut constant teren, insa in luna mai acesta tendinta a devenit pregnanta, soldul acestor imprumuturi inregistrand pentru prima data o diminuare. Astfel, volumul total al creditelor contractate in dolari a scazut in mai la 103.695 echivalent miliarde de lei, in scadere cu 2,8% fata de luna aprilie.
Evolutiile din luna mai confirma previziunile analastilor care identificau o migrare a preferintelor clientilor bancilor de la dolari la euro, pastrandu-se insa caracterul de predominanta a valutelor in structura creditelor. Aceasta, cu toate riscurile implicate de contractarea unui credit in moneda straina, caz in care apare variabila greu de prevazut a cursului de schimb.



Mai multe credite pe termene mai lungi
Soldul creditelor acordate pe termen mediu a inregistrat in mai o expansiune substantiala, de 3,4%, pana la 141.583 miliarde de lei. Creditarea pe termen mediu inregistrase luna aprilie un regres, pentru prima data in ultimul an, soldul acestor imprumutri scazand pana la 136.924 de miliarde de lei, cu aproape doua procente sub valoare din luna martie.
Dupa aceasta crestere, ponderea detinuta de creditele pe termen mediu in totalul sumelor acordate a ajuns la 36,7%, inregistrand totodata si un progres de 0,2 puncte procentuale comparativ cu luna martie.
Cea mai accentuata dinamica au inregistrat-o insa creditele pe termen lung (peste cinci ani), care au inregistrat in luna mai o crestere de 5,6%, pana la un volum de 60.260 de miliarde de lei.
Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, soldul creditelor pe termen lung aproape s-a dublat. Majorarea creditarii pe termen lung s-a produs odata cu dezvoltarea si diversificarea ofertei bancilor in materie de imprumutri imobilare si ipotecare. Aceasta expansiune s-a resimtit insa si pepiata imobilara, unde preturile au crescut sensibil in utlimul an. Ponderea acestor creditye in totalul sumelor acordat a crescut in ultima luna cu 0,5 puncte procentuale, pana la 15,6%. Fata de luna mai a anului trecut, cresterea este de aproape patru puncte procentuale.
Creditarea pe termen scurt (pana la un an) continua sa detina cea mai importanta pondere in totalul sumelor acordate, de peste 47%, cu un volum de 183.001 de miliarde de lei. Cresterea fata de luna aprilie este insa de numai 0,6%, inferioara ritmului general de 2,4%. An la an, creditele acordate pe termen scurt au inregistrat o majorare de 34%. Ponderea acestui segment a scazut in luna mai 0,8 puncte procentuale. Comparativ cu luna mai 2003, ponderea detinuta s-a micsorat cu cinci puncte procentuale.
Evolutia creditarii in luna mai confirma tendintele manifestate inca din luna aprilie, de incetinire a sectorului de consum, sub impactul normelor restrictive impuse de Banca Nationala. Expansiunea restantelor inregistrata in aceste luni justifica insa aplicarea acestor norme.



Credite mai multe pentru populatie, mai putine in economie
In totalul sumelor acordate, cea mai importanta pondere dupa sectorul de activitate continua sa o detina industria, 39,2%. Soldul creditelor acordate acestui sector a ajuns in mai la 151.153 de miliarde de lei, in crestere cu 0,3% comparativ cu luna anterioara. Ponderea detinuta in total s-a diminuat comparativ cu aprilie cu aproape un punct procentual.
Pe locul al doilea se afla creditele contractate de sectorul serviciilor, al caror sold a ajuns la 145.062 de miliarde de lei, in crestere fata de aprilie cu 2,3%. Ponderea acestui sector a stagnat la 37,6%.
Cea mai mare crestere a inregisrtat-o segmentul persoanelor fizice, a carui pondere a crescut a ajuns in mai la 6,6%, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decat in aprilie. Soldul acestor credite totaliza in mai 25.544 de miliarde de lei, majorarea fata de luna anterioara fiind de 8,5%. Astfel, in ciuda incetinirii creditelor de consum, ponderea pe care creditele acordate populatiei o detin in totalul sumelor acordate continua sa creasca, in special in detrimentul serviciilor si industriei. Aceasta tendinta are un potential periculos, prin migrarea creditelor din sectoarele care produc valoare aduagata spre zona de consum, bazat preponderent pe importuri in lipsa unei oferte interne corespunzatoare cererii.
liviu.chiru@zf.ro



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO