Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), din care fac parte reprezentanţi ai BNR, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului, s-a întâlnit luni, pentru a patra oară în acest an, printre subiectele discutate fiind oportunitatea aplicării prin reciprocitate a unei măsurii macroprudenţiale adoptat de Belgia, impactul planurilor de finanţare ale instituţiilor de credit asupra fluxului de credite către economia reală şi strategia privind implementarea IFRS.
Întâlnirea a avut loc înainte ca Minsiterul de Finanţe să anunţe o serie de măsuri fiscale cu un impact major asupra companiilor din diferite domenii.
În urma dezbaterilor de luni, s-a aprobat recomandarea ca BNR să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%, având în vedere faptul că îndatorarea totală continuă să se menţină sub pragul de alertă şi neaplicarea prin reciprocitate voluntară a măsurii macroprudenţiale adoptate de Belgia.
Măsura macroprudenţială adoptată de autorităţile din Belgia constă într-o majorare a ponderii de risc pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în această ţară. Având în vedere faptul că expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia ale instituţiilor de credit din România sunt nesemnificative, decizia CNSM a fost de a nu recunoaşte această măsură macroprudenţială.
Rolul CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.
Ministerul Finanţelor a anunţat miercuri că intenţionează să aplice o „taxă pe lăcomie“ pe activele băncilor, în funcţie de evoluţia ROBOR, prevederea fiind inclusă într-un proiect de ordonanţă de urgenţă. Taxa ar urma să vizeze şi instituţiile financiare nebancare, dar şi alte entităţi financiare. Reprezentanţii industriei financiare au avertizat ulterior că taxa pe active poate duce la reducerea capitalului băncilor şi frânarea creditării, astfel că acţionarii îşi pot reconsidera planurile investiţionale şi modelul de afaceri, iar o parte dintre companii şi persoanele fizice ar putea să nu mai aibă acces la credite.
De asemenea, Finanţele au propus ca tariful de monitorizare pe care ANCOM îl poate impune operatorilor de telecom şi de servicii poştale să crească de la 0,4% din cifra de afaceri la 3% din cifra de afaceri, precum şi plafonarea preţului la gazele din producţia internă.
