De ce nu au fost parlamentarii PSD? Liviu Dragnea: „Or fi avut vreun motiv. Ce boicot? Nu boicotăm BNR. O sprijinim de 28 de ani. Înţeleg că e stabilitate că e acelaşi guvernator, dar aleşii PSD, nevăzând răspunsul la scrisoare şi nu ştiu intenţia BNR de a face parte dintr-un program de sprijin, nu au avut încredere.”
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost ieri în Parlament după o lungă perioadă de timp pentru a explica de ce inflaţia a scăpat de sub control, însă nu a avut cui, pentru că doar trei senatori au fost prezenţi.
„Noi ţintim inflaţia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenţă asupra preţurilor administrate, adică cele stabilite de guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influenţăm cu instrumente indirecte precum rata de politică monetară, politica cursului de schimb, rezervele minime obligatorii şi intervenţiile pe piaţa monetară şi valutară, atunci când este cazul”, a explicat ieri Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei Comisiei economice a Senatului.
Guvernatorul a venit la Parlament în contexul în care şefii coaliţiei de guvernământ i-au trimis o scrisoare în care cereau să li se explice de ce a crescut nivelul inflaţiei.
Liviu Dragnea, şeful social-democraţilor, care conduce de facto guvernul, a susţinut că de fapt senatorii partidului său nu ar fi boicotat şedinţa şi că probabil lipsa lor este justificată din puţina încredere pe care aceştia o au faţă de conducerea BNR.
„Or fi avut vreun motiv. Ce boicot? Nu boicotăm BNR. O sprijinim de 28 de ani. Înţeleg că e stabilitate că e acelaşi guvernator, dar aleşii PSD, nevăzând răspunsul la scrisoare şi nu ştiu intenţia BNR de a face parte dintr-un program de sprijin, nu au avut încredere”, a spus Liviu Dragnea, citat de Mediafax.
El a mai spus că a primit răspunsul de la guvernator în legătură cu scrioarea pe care ei şi liderul Senatului Călin Popescu-Tăriceanu au trimis-o BNR în urmă cu trei săptămâni, document în care cereau clarificări legate de nivelul inflaţiei, ajuns în februarie la 4,7%.
„Am vorbit ieri cu guvernatorul BNR. M-a sunat şi mi-a spus că mi-a trimis răspuns la scrisoare. O să o studiez azi sau mâine, pentru că nu am avut timp, şi apoi voi face public şi ce i-am transmis eu, în detaliu. Politica monetară trebuie realizată în urma unui dialog constant cu Parlamentul şi Guvernul. Noi suntem dispuşi să dezbatem motivul pentru care s-a mărit inflaţia şi cum influenţează politica de refinanţare şi ce efecte are asupra activităţii economice în general”, a mai spus Dragnea, citat de Mediafax.
Şeful PSD spune că politica monetară a BNR ar trebui stabilită în urma unei consfătuiri cu Parlamentul şi Guvernul. BNR a decis în două şedinţe consecutive majorarea dobânzii de referinţă, până la 2,25%, după ce inflaţia a crescut dincolo de toate anticipările. Politica monetară a BNR de majorare a dobânzii-cheie urmăreşte reducerea consumului şi, pe cale de consecinţă, temperarea inflaţiei. Or PSD lasă să se înţeleagă că politica BNR de stopare a consumului pune în pericol creşterea economică. Prezent la ZF Live, şeful Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu a apreciat că decizia BNR de majorare a dobânzii-cheie va avea un impact de 0,2% asupra creşterii economice.
Mai mult decât atât, sunt reprezentanţi ai PSD care sugerează că chiar declaraţiile făcute de BNR în legătură cu rata inflaţiei sunt cele care potenţează inflaţia.
Lipsa senatorilor PSD şi ALDE de la dezbaterea de ieri din Senat i-a lăsat drum deschis guvernatorului Mugur Isărescu să îşi sublinieze punctul de vedere legat de inflaţie. El a susţinut că, în trecutul apropiat, inflaţia a fost ìecranatăî de măsurile fiscale ale guvernului de reducere a taxelor, politică asupra căreia Banca Naţională nu are niciun control.
El a spus că prin măsurile pe care BNR le-a luat, rata anuală a inflaţiei ar trebui să se stabilizeze la 3,5% la finele anului.
„Aşa este, am avut o inflaţie negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, cum ar fi reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal, în ultima jumătate a anului trecut a fost chiar pozitivă. Noi ţintim inflaţia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenţă asupra preţurilor administrate, adică cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influenţăm cu instrumente indirecte precum rata de politică monetară, politica cursului de schimb, rezervele minime obligatorii şi intervenţiile pe piaţa monetară şi valutară, atunci când este cazul”, a explicat Mugur Isărescu.
Ce a declarat Isărescu:
♦ Majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Aceasta a generat creşteri de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, pe fondul unor deficite temporare înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului din ultimele luni ale anul anterior.
♦ Acestora Ii s-a adăugat şi scăderea cotei standard la TVA, eliminarea supraaccizei la combustibil şi apoi eliminarea unor taxe nefiscale.
♦ România a avut un deficitul de cont curent în 2017 de 3,4% din PIB, cu tendinţa clară de apreciere. Deficitul de cont curent al României este al treilea ca mărime în UE, limita ar fi la 4%.
♦ Valorile preliminare pentru 2017 indică un nivel de deficit bugetar de 2,8% în PIB în România, 1,2% în Polonia, 2% în Ungaria şi în Cehia un excedent bugetar de peste 1% din PIB, ceea ce explica poziţia solidă a Cehiei din ultimii ani.
