Bănci și Asigurări

Un grup de economişti avertizează că majorarea pensiilor cu 40% nu poate fi susţinută de economie. ”Dacă nu va fi evitată, relansarea economiei ar fi întreruptă, ar creşte impozitele, ar fi reduse cheltuielile şi România ar reintra în recesiune în 2021”

Un grup de economişti avertizează că majorarea...
22.10.2020, 10:56 235

Academician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.

Semnatarii poartă singuri responsabilitatea acestui text, care nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi.

Mai jos aveţi opinia:

Lupta cu  pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica  fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca.

Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu  consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin.

România a început lupta contra virusului corona cu  deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului.

În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei.  Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative.,  

România va avea în 2020 un deficit bugetar in jur de  9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie.  Tari cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României si situatia de la vecini.

Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si  tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE şi ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.

Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata,  consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar    reintra in  recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.

Concilierea redresarii economice cu  consolidarea fiscala/bugetara

In 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice.  Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil  ca  pieţele sa  accepte  deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021

Redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

O corecţie intempestiva  ar submina relansarea economica. Corecţia ordonata reclama un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub  3% din PIB in 2024.  

Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.

Pasul de corecţie macroeconomica depinde de mersul economiei,  de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.

Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.

Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat  sa induca conformarea la plata a contribuabililor. 

In 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7%  din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.

Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.

Trebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie  sa fie restranse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar si se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

Efortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.

Banii europeni şi “chestiunea macroeconomică”

Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când  se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.

Intr-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public  robust devine o prioritate pentru securitatea naţională având în vedere provocările viitoare. Sa avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sanatate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.

România nu trebuie să capete  dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.

Economia viitorului va fi diferita  fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea  schimbarilor climatice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO