"Trebuie să întărim legislaţia comercială, fiscală şi contabilă pentru a reduce substanţial volumul foarte mare raportat la potenţialul României, al evaziunii fiscale şi al economiei formale. Măsura aceasta se încadrează într-o mişcare mai generală pentru utilizarea pe plan intern a resurselor fiecărui stat şi amintim efortul global lansat de ţările G20 pentru transparentizarea sectorului bancar şi desfiinţarea paradisurilor fiscale. Astfel, banii care fug din statele naţionale spre aceste paradisuri vor fi utilizaţi ca resurse proprii în statul de origine, vor crea locuri de muncă, vor constitui resurse bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii publice", a declarat sâmbătă Georgescu, la Bucharest Forum.
În ceea ce priveşte combinaţia politicii monetare cu cea macroprudenţială, el a arătat că guvernanţa economică a statului este întărită printr-o serie de mecanisme, de instrumente de decizie care doresc să limiteze fluctuaţiile ciclului, pentru a nu înregistra "căderi" de la o creştere economică de 7% la o recesiune de 4%.
"Mai bine creşti cu 4% în perioada de boom şi eviţi declinul peste trei-patru ani când ciclul economic are altă turnură. Astăzi se vede cu pregnanţă că asigurarea convergenţei nominale şi reale a economiilor şi asigurarea stabilităţii preţurilor nu pot fi realizate fără stabilitatea financiară", spune Georgescu.
Oficialul BNR a precizat că există o schimbare de paradigmă a politicii prudenţiale de la obiectivul asigurării rezilienţei sistemului în condiţii de şoc exogen la diminuarea amplitudinii ciclurilor de risc financiar.
"Dacă până acum era preponderentă stabilitatea preţului şi inflaţia joasă, această stabilitate a preţurilor, chiar şi pe pieţele internaţionale puternice, n-a împiedicat venirea crizei, deci s-a produs criză financiară pe stabilitatea preţurilor, care a creat instabilitate gravă a sistemului financiar. De aceea, stabilitatea financiară şi a preţurilor sunt tratate cu aceeaşi atenţie şi asistăm la modificarea politicii prudenţiale (...) de la a face un sistem rezistent la şocuri externe la crearea unui sistem de buffere financiare când băncile şi alte instituţii financiare au probleme de natură financiară şi a stabilităţii", a explicat prim-viceguvernatorul BNR.
El a reluat ideea că sunt necesare noi reglementări în soluţionarea problemelor băncilor cu situaţiile financiare precare, astfel încât să se asigure ieşirea ordonată a băncilor din sistem. Dacă până în prezent, acestea au fost sprijinite de stat, pe seama contribuabililor, cadrul de reglementare european va schimba orientarea către creditorii băncilor.
"Trecem de la metoda bail-out la bail-in, devine un nou mod de a trata băncile cu probleme, de la too big to fail la too big to save", a mai spus Georgescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
