La sfarsitul saptamanii trecute, premierul britanic Gordon Brown a cerut dublarea fondurilor puse la dispozitia FMI, pana la 500 de miliarde de dolari, in conditiile in care tot mai multe tari apeleaza la ajutorul acestuia, scrie Financial Times.
FMI, care pana anul trecut era vazut ca o institutie decorativa in conditiile in care criza mondiala nu izbucnise inca, a jucat un rol important in ajutorarea tarilor din Europa de Est care au avut probleme.
Astfel, Ungaria, tara din Europa de Est cea mai lovita de turbulentele internationale, a primit de la FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana 20 de miliarde de euro, din care 12,5 mld. euro au venit numai de la Fond.
Serbia a imprumutat 400 mil. euro de la institutie in octombie si negociaza extinderea imprumutului financiar la 1,5 mld. euro. Si Romania ia in considerare un ajutor financiar extern, care ar putea include o intelegere cu FMI.
Ucraina a imprumutat 13 miliarde de euro in noiembrie, cand grivna ajunsese la un minim record, cu conditia sa adopte o rata de schimb valutar flexibila, sa recapitalizeze bancile si sa isi reduca deficitul bugetar aproape de zero anul acesta.
La sfarsitul anului trecut si Belarusul si Letonia au fost nevoite sa apeleze la FMI. Belarusul a primit un imprumut de urgenta in valoare de 2 miliarde de euro, in timp ce Letonia a imprumutat peste 7 miliarde de euro dupa ce criza a doborat cea mai mare banca independenta din tara.
In prezent, FMI atrage contributii ad-hoc de la tarile membre, cum ar fi cea de 100 de miliarde de dolari (77 de miliarde de euro) primita recent din partea Japoniei, pentru a-si suplimenta resursele existente de aproximativ 250 de miliarde de dolari, din care 192 de miliarde de dolari raman disponibili.
Simon Johnson, fost economist-sef in cadrul FMI, spune ca fondul nu ar fi cerut o dublare a resurselor daca acesta nu ar fi primit deja asigurari ca aceasta se va intampla. Sursele exacte raman insa neclare.
Statelor Unite, de exemplu, le-ar fi dificil sa faca o contributie ad-hoc pentru ca acest lucru ar insemna sa ceara bani Congresului. O alta optiune ar fi emiterea de drepturi speciale de tragere (SDR), care ar fi mai apoi distribuite statelor membre in impas. Oficialii fondului spun insa ca procesul este prea complicat si ca au nevoie de bani mai rapid.
Atragerea de fonduri de la tari cu rezerve valutare considerabile cum ar fi China ar insemna readucerea in prim-plan a unor semne de intrebare dificile din punct de vedere politic, cum ar fi puterea de vot in boardul FMI. UE si in special tarile mai mici ca Belgia, Olanda si tarile scandinave sunt suprareprezentate in boardul executiv al FMI relativ la dimensiunea lor in cadrul economiei globale. Totusi, pana acum acestea nu s-au aratat dispuse sa renunte la acest privilegiu.
"Europenii sunt constienti ca se asteapta ceva de la ei si ca va trebui sa actioneze", spune un fost membru al boardului. Insa, afirma el, acestia nu sunt pregatiti inca pentru o solutie evidenta ca tarile din zona euro sa fie reprezentate cu o singura pozitie in cadrul boardului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
