Bănci și Asigurări

Florin Dănescu, Asociaţia Română a Băncilor: Creditarea nu s-a oprit nicio clipă, dar accelerăm pe o autostradă pe sens interzis, plină de riscuri. Trebuie să avem un proiect economic la nivel de ţară pentru creşterea numărului IMM-urilor care au un echilibru financiar

Florin Dănescu, ARB: Trebuie să avem un proiect economic la nivel de ţară pentru creşterea numărului IMM-urilor care au un echilibru financiar, care ţin o contabilitate, care nu zboară sub radar pentru că cele 480.000 de IMM-uri oferă peste 60% din locurile de muncă şi 52% din valoarea adăugată din economie.

Creditarea şi-a continuat drumul fără opriri, dar în acelaşi timp traseul este plin de riscuri. În tot acest timp, băncile şi-au continuat prudenţa în ceea ce priveşte creditarea şi neperformanţa, chiar dacă în ultima perioadă rata neperfomanţei a arătat o mică creştere, a spus Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii ZF Bănci, un proiect realizat de ZF în parteneriat cu ARB.

„Eu aş spune că creditarea nu s-a oprit nicio clipă, ba chiar la un moment dat scriam că accelerăm pe o autostradă pe sens interzis, plină de riscuri, o autostradă a creditării. În acelaşi timp, am fost foarte atenţi la felul în care avem aşteptări de la neperformanţă. Evident, neperformanţa a arătat o mică creştere în ultima perioadă, dar a fost mult mai mică decât ne-am fi aşteptat“, susţine Florin Dănescu.

El a mai explicat că pandemia a venit cu foarte multe elemente negative, dar a putut să arate că mai multe industrii au un rol în economie şi mai ales în timp de criză. Acesta a fost unul dintre momentele când băncile au absorbit riscurile din economie.

„La începutul pandemiei, clienţii şi-au retras banii nu neapărat dintr-o neîncredere în sistem, ci în condiţii de criză. A fost şi o cerere foarte mare de valută, retragerea depozitelor în lei se transforma în schimburi valutare, în special în euro, şi apoi ţinerea acestor euro în casă“, explică Florin Dănescu.

În acelaşi timp, preşedintele executiv al ARB a adus în discuţie şi criza precedentă din 2008-2009, spunând că băncile au fost întotdeauna o soluţie pentru economie. „Atunci, băncile şi toate instituţiile economice s-au restrâns, au fost extrem de precaute, au creat blocaje la rândul lor, pe când astăzi băncile au acţionat proactiv, extrem de repede, au fost foarte repede lângă clienţi, asumându-şi riscuri suplimentare.“

Din punctul de vedere al creditării corporate, IMM Invest a ajutat foarte mult, susţine Florin Dănescu. Astfel, dacă raportul de calificare al IMM-urilor la creditare se afla la un nivel de 1 la 7, dintre cele 65.000 de cereri ale IMM Invest, cam 26.000 au fost acceptate şi calificate la credit, ceea ce înseamnă că raportul a coborât la 1 la 3, de două ori mai bun decât filtrul clasic general al creditării, explică preşedintele executiv al ARB.

„Acesta este un semnal foarte important şi ne face să fim optimişti cu privire la creşterea echilibrului financiar al companiilor în viitor. Acesta este un proiect foarte important pentru noi: creşterea numărului companiilor româneşti care au echilibrul financiar necesar astfel încât să se împrumute şi să facă investiţii, să treacă la nivelul următor din perspectivă economică. Trebuie să avem un proiect economic la nivel de ţară pentru creşterea numărului IMM-urilor care au un echilibru financiar, care ţin o contabilitate, care nu zboară sub radar pentru că cele 480.000 de IMM-uri oferă peste 60% din locurile de muncă şi 52% din valoarea adăugată din economie.“

Cifrele au tot evoluat din perspectiva pieţei negre, ceea ce înseamnă că uneori capacitatea de a acţiona şi în piaţa neagră în perioadă de criză poate aduce venituri care nu sunt vizibile, dar care dau o rezistenţă, o continuitate în perioada aceasta de criză, susţine Dănescu.

„De asemenea, structura noastră economică nu ne-a expus la fel de tare ca pe alte ţări în riscurile pandemiei. Cred că suntem într-o situaţie mult mai bună decât ne-am fi aşteptat, ceea ce este un lucru foarte bun, dar putem observa din această dinamică relativ bună de rezistenţă şi că avem elemente structurale vechi, care trebuie rezolvate, apropo de companiile care zboară pe sub radar, referitor la piaţa neagră, la structura IMM-urilor.“

La nivel de salariat în cadrul acestor IMM-uri, valoarea adăugată anuală ar fi cam de 15.000 euro per salariat, în timp ce media europeană este de 43.500 euro per salariat, spune Florin Dănescu. Astfel, în România este de trei ori mai mică.

„La nivel de salariat în aceste IMM-uri, valoarea adăugată anuală ar fi cam de 15.000 euro per salariat, în timp ce media europeană este de 43.500, deci la noi este de trei ori mai mică şi spun asta pentru a elimina mitul că productivitatea românească este una dintre cele mai bune. Poate orele de muncă sunt cele mai multe, dar aceasta nu este o formă de productivitate directă.“

Intermedierea financiară din România a pornit de la un maxim de 40% în 2011, ca şi creditare neguvernamentă pentru companii şi populaţie ca pondere la PIB, dar am ajuns la un nivel minim de 25,2%, iar în prezent nivelul se află la 26,8%, pe când media europeană este de 85%, explică Florin Dănescu.

„Trebuie să recunoaştem că în perioada crizei financiare, toată intermedierea financiară ca pondere în Produsul Intern Brut a coborât la nivel european de la 120% la 85%. De asemenea, se spune că Europa lucrează economic după un model bancar, în sensul că 75% dintre datoriile bancare ale companiilor sunt datorii bancare la nivel european. Comportamentele economice se raportează la reglementările şi normele bancare.“

În concluzie, Europa s-a dezvoltat pe credit, în sensul de microeconomie, iar România are mai multă nevoie de creditare decât oricine altcineva pentru a putea investi, pentru a ajunge competitivi ca volum, structură şi calitate cu restul pieţelor europene, susţine preşedintele executiv al ARB.

„Comparativ cu Europa, costurile raportate la venituri, un indicator principal al băncilor, acesta este mai bun în România decât media europeană. Noi suntem undeva la 61,4% şi Europa are o medie de 64%. În concluzie, nu mai avem rezerve de optimizare foarte mari.“

Florin Dănescu este de părere că unele soluţii pentru digitalizare sunt destul de simple, iar publicul nici nu s-ar aştepta la ele. Un exemplu este permisiunea cordată industriei bancare să verifice datele fără să îşi cheme clienţii.

„Dacă eşti clientul meu, am datele tale şi nu trebuie sa te chem la bancă. Acesta este un vehicul destul de important, este o formă de digitalizare de bază. În acelaşi timp, nu avem o semnătură recunoscută juridic, digitală a băncilor. Dacă îmi transmiţi o cerere, o semnătură avansată precum cea de la internet banking ar fi fost suficient. Nu putem vorbi de digitalizare fără elementele de bază. Pentru a ajunge la discuţii sofisticate despre digitalizare, putem să o facem, dar mai întâi să începem cu începutul.“

 

Acest articol face parte din campania ZF Bănci, un proiect al Ziarului Financiar realizat cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.