Piata financiara romaneasca va dispune in cursul acestui an si de un instrument cu dobanda fixa pe cinci ani, chiar daca, intr-o prima faza, nu va fi pregatita sa-l foloseasca. De asemenea, incepand din septembrie, Finantele intentioneaza sa stabileasca un grafic lunar clar al emisiunilor de titluri de stat, pe tipuri de maturitati, care sa dea mai multa predictibilitate si sa usureze socotelile investitorilor, promite Enache Jiru, seful Trezoreriei statului.
"Vom continua cu incapatanare strategia de crestere a maturitatilor instrumentelor emise, incercand in acelasi timp sa le asiguram lichiditate", afirma Jiru.
El spune ca, deocamdata, nu este preocupat atat de lichiditatea instrumentelor, care ramane scazuta mai ales pentru maturitatile de peste un an, ci pe existenta acestora ca alternativa de plasament pentru o piata libera. "Interesul crescut pentru termene scurte tine de optiunea investitorilor, care vad o remunerare mai buna, in detrimentul maturitatilor de doi si trei ani, insa aceasta conjunctura va fi depasita", spune seful Trezoreriei. Cresterea dobanzilor la scadentele de pana la un an inclusiv a fost raspunsul Finantelor la aceasta conjunctura, astfel incat piata sa nu fie blocata.
La sfarsitul anului trecut, Ministerul Finantelor avea rambursat certificate de trezorerie in lei in valoare de 21.128 miliarde, la care se adauga certificate reprezentand echivalentul a 68,6 milioane de euro, precum si obligatiuni de stat in lei, de 15.666 miliarde de lei, respectiv obligatiuni in dolari, insumand 337 milioane de dolari.
Finantele au profitat anul trecut de primele brese aparute in depedenta de piata interbancara a titlurilor de stat, o data cu deschiderea accesului la licitatii al firmelor si indivizilor, in limita a 10% din oferta scoasa la vanzare. Marele concurent al pietei interbancare a fost insa piata externa, la care Ministerul Finantelor a apelat din plin pentru a rezista presiunilor de crestere a dobanzilor.
Ca rezultat al scaderii ratelor de dobanda, dar si al extinderii scadentelor din portofoliul de titluri de stat, Trezoreria se lauda cu economii de 4.300 miliarde de lei la nivelul anului trecut fata de nivelul estimat initial al cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice. Oricum, la inceputul lui 2003, Finantele cunosteau in mare parte cheltuielile pe care urmau sa le aiba de facut in contul titlurilor emise in 2002 cu dobanda fixa pe unul si doi ani.
In plus, estimarea cheltuielilor cu dobanzile devine din ce in ce mai usoara, pe masura ce scade volatilitatea ratelor de dobanda si este consolidata o directie descendenta.
La sfarsitul lui 2003 datoria publica interna insuma 114.942 miliarde de lei (circa 3,4 miliarde de dolari), din care 8.166 miliarde reprezinta garantii acordate de stat.
Cum scaderea dobanzilor oferite de Finante in prima jumatate a anului a luat-o inaintea asteptarilor pietei privind continuarea procesului de dezinflatie, titlurile pe doi si trei ani au fost scoase din joc de majorarea dobanzilor la termene scurte. Situatia a venit insa in conflict cu interesul investitorilor nebancari de a-si plasa disponibilitatile la randamente fixe cat mai ridicate si la scadente cat mai lungi.
Actuala perioada de asteptare, in care banca centrala incearca sa se convinga de calmarea presiunilor infationiste, continua sa priveze piata de instrumentele cu maturitati mai mari, singura alternativa fiind obligatiunile pe cinci ani cu dobanda indexata la inflatie.
In urma cu aproape un an, Finantele scoteau pe piata prima emisiune de titluri de stat cu scadenta la trei ani, dupa ce in luna mai 2002 isi includeau in portofoliu maturitatea de doi ani, ambele cu dobanzi fixe.
Cu toate incercarile Finantelor de a oferi pietei instrumente de plasament cu maturitati din ce in ce mai lungi, titlurile de stat pe termen scurt, de pana la un an inclusiv, au ramas baza finantarii, cu o pondere de peste 73%. Totusi, mai mult de jumatate din acestea sunt reprezentate de titluri cu scadenta la un an.
Titlurile de stat cu maturitati de doi, respectiv trei ani, au urcat la o pondere de aproape 27% din totalul datoriei, desi aceste categorii de instrumente au fost respinse de piata in a doua jumatate a lui 2003.
Emise chiar pe final de an, obligatiunile de stat cu dobanda flotanta si scadenta la cinci ani, au ajuns deja la o pondere de 0,5%.
La sfarsitul anului trecut, bancile aveau in portofoliu titluri de stat reprezentand circa 35% din totalul datoriei publice interne. La o distanta din ce in ce mai mica, a doua pozitie de creditor al statului este detinuta de investitorii nebancari, care detin aproape 32% din titlurile pe care le au rascumparat Finantele.
Desi finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice s-au facut anul trecut in proportie de 77% de pe piata externa, leul a ramas principala moneda in care s-a imprumutat statul, cu o pondere de aproape 86% in totalul datoriei publice interne.
La sfarsitul lui 2003 se mai aflau pe piata titluri de stat emise in dolari americani, cu o pondere de aproape 12%, in timp ce titlurile exprimate in euro reprezentau 2,5% din totalul datoriei interne. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
