Evenimentele recente sugerează că în zona de Est pericolele sunt mai mari decât în Vest, unde Portugalia încearcă să facă faţă scandalului izbucnit în jurul celei de-a doua bănci din sistem, scrie Neil Buckley, unul dintre editorii publicaţiei Financial Times.
În primul rând, banca centrală a Bulgariei a fost nevoită să îşi stabilizeze sistemul bancar, cu o linie de credit de urgenţă de 1,7 miliarde de euro, după ce au apărut probleme la cei mai mari creditori din ţară. Apoi, câteva zile mai târziu, guvernul Ungariei a adoptat o lege care forţează băncile să compenseze debitorii pentru condiţiile „neloiale“ la creditele în valută emise înainte de criza financiară din 2008 (creditele în euro sau franci elveţieni au oferit rate ale dobânzii aparent mai mici decât creditele în forinţi, dar după ce forintul maghiar s-a depreciat din cauza crizei, debitorii se confruntă cu mari creşteri ale costurilor de rambursare).
Ca urmare a măsurilor luate de unguri, plus presiunea de reglementare din România de a reduce creditele neperformante, banca austriacă Erste Group a avertizat că s-ar putea confrunta cu o pierdere netă de 1,6 mld. euro.
OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, a declarat că profitul pe al doilea trimestru ar putea fi redus cu 25 mld. forinţi (81mil. euro). Raiffeisen Bank din Austria a estimat costurile din Ungaria până la 160 mil. euro. Acţiunile acestor bănci, dar şi cele ale băncilor cu expunere în Ungaria şi Europa de Est cum ar fi UniCredit din Italia şi KBC din Belgia, - au avut de suferit.
Chiar dacă aceste evoluţii nu semnalează noi riscuri sistemice în Europa de Est, sau pericole de contagiune mai mari, ele sugerează totuşi pericole politice şi de reglementare mai mari decât există mai la Vest. Mai exact, acestea scot la lumină problema persistentă a creditelor neperformante, mai scrie Financial Times.
Capital Economics notează că Bulgaria, Ungaria şi România au fost printre ţările europene care au cunoscut cea mai mare extindere a creditului înainte de anul 2008 - o mare parte din credite fiind acordate în valută - şi astfel aceste ţări au acum cel mai mult de suferit. Creditele neperformante în toate cele trei ţări sunt încă peste 15 la sută din totalul creditelor acordate.
În încercarea de a adera la Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară, Bulgaria se ia după România - a cărei dorinţă este de a deveni primul membru non-euro al regimului de supraveghere care a condus la presiuni mari pe provizioane pentru creditele neperformante şi au umflat pierderea Erste.
