Bănci și Asigurări

Evoluţia spectaculoasă a economiei în 2017 se răzbună: economiştii nu mai dau şanse unei creşteri economice de peste 4% în 2018

Economiştii îşi reduc previziunile de creştere economică pentru 2018, la sub 4%, după ce Institutul Naţional de Statistică a publicat datele detaliate despre evoluţia PIB în trimestrul al doilea.

Creşterea economică de 4% înregistrată în semestrul I este una bună, dar perspectivele pentru a doua parte a anului nu sunt strălucite. Detaliile despre PIB, publicate săptămâna trecută de INS, arată că investiţiile merg prost. Este greu de recuperat în a doua parte a anului ceea nu s-a făcut în prima parte şi, de aceea, economiştii au început să-şi reducă prognozele de creştere economică la sub 4% pentru 2018.

BCR, prinicipala bancă din sistem, după active, şi-a redus prognoza de creştere economică de la 4,1% la 3,8%. Creşterea de 4% din S1, an/an, este bună, dar trebuie urmărită şi dinamica, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR.

INS anunţă SFÂRŞITUL petrecerii în România: Cea mai proastă veste primită de guvern 

 
 

DECIZIE ŞOC: Unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri online din piaţă intră în FALIMENT deşi are un profit uriaş 

 

CUTREMUR total în lumea financiară. A început o nouă prăbuşire. Investitorii sunt disperaţi şi au început să scoată masiv banii 

 

Economia a crescut în T2, faţă de T1 cu 1,4%. Dar acest lucru s-a întâmplat pentru că în T1 2018, faţă de T4 2017, am înregistrat o stagnare, prin urmare avem de-a face aici şi cu un efect de bază.

Industria nu merge foarte bine, iar investiţiile sunt dezamăgitoare, constată economistul-şef al BCR.

Investiţiile au contribuit la creşterea economică de 4% din semestrul I, în vreme ce consumul a avut o contribuţie de 3,1%. „Exportul net“ (export minus import) a avut o contribuţie la creşterea economică de minus 1,6%.

Datele de ieri publicate de INS arată că importurile au revenit peste exporturi, ceea ce nu ajută creşterea economică.

Creşterea se bazează, în continuare, într-o proporţie covârşitoare, pe consumul populaţiei – plus 3% contribuţie la creşterea economică de 4%. Consumul administraţiei a însemnat doar 0,1% din creşterea economică. Formarea brută de capital fix (investiţiile) a avut o contribuţie la creşterea economică de doar 0,1%.

Pe partea de formare a PIB, industria, cu o contribuţie la PIB de 23,6% în S 1, a crescut pe volum cu 4,3% şi a avut o contribuţie la creşterea economică de 1%. Dar, arată Horia Braun, în zona euro producţia industrială încetineşte, iar economia României este ombilical legată de cea a UE. Dacă Europa şi, în special, Germania încetinesc, efectul se va vedea în economia României.

„Având în vedere datele, prognoza de creştere economică de 3,8% a BCR este chiar optimistă“, spune Braun.

Alături de investiţiile care au dezamăgit, o problemă a creşterii economice o re­prezintă contribuţia neobişnuită de ridicată a stocurilor, de 3 puncte procen­tuale, la rata de creştere de 4,1%, arată economistul-şef al BCR.

În plus, în trimestrul al treilea din 2017, economia a crescut masiv, spre 8%.

„Nu ai cum să atingi un astfel de prag. Efectul de bază este prea mare“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Prin urmare, banca se pregăteşte să-şi reducă estimarea de creştere a economiei de la 4,2% „probabil undeva spre 3,5%“.

„Probabil că vom duce, cumva, prognoza de creştere undeva între 3,5 şi 4%, cel mai probabil spre 3,5%. Este clar acum că nu putem avea o creştere de peste 4% în acest an“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Sunt puţini economişti care mai cred că economia va avansa cu un plus de peste 4%.

UniCredit Bank îşi menţine prognoza de creştere economică de 3,9%, dar subliniază, într-un raport, că există „riscuri negative“. Banca Transilvania are, în continuare, o previziune de creştere economică de 4,3%, dar aceasta este de dinaintea apariţiei detaliilor despre PIB.

Creşterea economică de 3-4% este, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, mai bună, pentru că este mai aproape de potenţialul economiei. Este bine să creşti cu 4% pe o perioadă îndelungată, decât să creşti în salturi: 7% şi după aceea să ai o cădere. Este bine să creşti „intern“, adică să creezi locuri de muncă aici, în loc să creezi locuri de muncă în altă parte, prin intermediul importurilor, arăta el.

„Câtă vreme există un exces de cerere, iar economia internă nu poate satisface această cerere, importurile vor continua să crească“, comentează Braun.

Şi creşterea de 4% este bună. Problema este însă că guvernul şi-a construit bugetul pe o creştere economică de 5,5%. Or, dacă această creştere nu se realizează, fie deficitul bugetar va fi depăşit, fie va trebui să se taie de undeva. De unde? Investiţiile sunt oricum foarte jos, având în vedere că, an de an, ele au fost primele sacrificate când guvernul a avut nevoie de bani.

Săptămâna trecută, Alejandro Hajden­berg, reprezentant al FMI pentru România, a spus că  Fondul se pregăteşte să reducă estimarea de creştere economică pentru România la 4 - 4,5% în condiţiile în care, până acum, miza pe o creştere economică de 5,1%.

În replică, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a susţinut că finalul de an va dovedi că guvernul are dreptate.

iulian.anghel@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.