În faţa celei mai grave crize de la cel de-al doilea război mondial, Europa contează pe bănci să furnizeze lichidităţi companiilor în condiţiile în care ţările se izolează pentru a stopa răspândirea virusului care dă peste cap lanţurile de aprovizionare şi decimează veniturile, scrie Reuters.
Pentru unele bănci europene însă, care încă se luptă cu moştenirea ultimei crize financiare, pandemia riscă să le zădărnicească redresarea. Chiar şi cu garanţii guvernamentale, băncile trebuie să-şi asume un anumit risc de default, care, dublat de dobânzile negative, le va eroda marjele de profit deja subţiate.
Teama de default şi obstacolele birocratice încetinesc ceea ce ar trebui să fie o canalizare fără probleme a cash-ului către companiile aflate sub presiune, ameninţând astfel eforturile Europei de a-şi salva economia.
Provocările variate prezintă o ameninţare la adresa băncilor europene, care şi-au văzut deja preţurile acţiunilor la minime record, companiilor pe care acestea le deservesc şi a economiei europene în general.
„Văd situaţia ca pe o criză financiară sistemică în slow motion“, avertizează Jan Pieter Krahnen, profesor de finanţe la Goethe University Frankfurt.
În Spania nu se ştie clar cât din povara de 100 mld. euro a liniilor de credit susţinute de stat trebuie suportată de bănci. Băncile cer o garanţie de 80% din partea statului, atât pentru creditele existente, cât şi pentru cele noi.
Pentru a încuraja băncile să susţină companiile care rămân fără lichidităţi, guvernul Italiei lucrează la o garanţie care să acopere 90% din noile credite.
Germania, a cărei economie dependentă de exporturi are o expunere ridicată la problemele cauzate de coronavirus la nivelul lanţurilor de aprovizionare, oferă fonduri nelimitate companiilor prin intermediul băncii KfW, care a fost înfiinţată pentru a finanţa eforturile de reconstrucţie ale ţării de după cel de-al doilea război mondial.
KfW a început să accepte cereri la începutul săptămânii şi ar trebui să poată procesa creditele mici în câteva minute, în timp ce creditele de peste 10 milioane vor putea fi procesate într-o săptămână-10 zile. Însă bancherii se tem că timpul de procesare a creditelor s-ar putea ridica la săptămâni, nu zile.
Ritmul de procesare este prea lent, potrivit Bettinei Stark-Watzinger, membră a comitetului de finanţe din cadrul parlamentului german.
