Consolidarea fiscală se impune în România, iar pe lângă reducerea cheltuielilor este necesară creşterea veniturilor bugetare în principal prin eliminarea deficienţelor de colectare a TVA, susţine Ella Kállai, economist-şef la Alpha Bank România, într-o analiză a instituţiei.
“Comisia Europeană a estimat că în perioada 2016 - 2020 în medie doar 64,4% din TVA datorată a fost colectată („VAT gap in EU, 2022”), mult sub nivele atinse de ţările din regiune. Veniturile bugetare ar fi putut fi mai mari cu 2,9% sau 2,4% din PIB dacă eficienţa colectării TVA s-ar fi situat la nivelul mediu din 2016 - 2020 al Bulgariei sau al celorlalte ţări din regiune şi astfel s-ar fi realizat reducerea mai echilibrată a deficitului bugetar în T1/2023”.
În T1/2023, nouă ţări membre ale UE au reuşit să reducă deficitul bugetar în raport cu PIB, faţă de T1/2022. Dintre acestea, Portugalia şi Irlanda au trecut pe excedent bugetar, Croaţia a ajuns la deficit zero, iar restul de şase ţări, printre care şi România, au rămas pe deficit.
Deficitul României, de 7,2% redus de la 8,1%, a fost al cincilea cel mai mare deficit în UE. În aceeaşi perioadă, în ţările din regiune, deficitul bugetar raportat la PIB a crescut: în Ungaria cu 7,8 pp de la 3,4% la 11,2%, în Cehia cu 1,4 pp de la 4,5% la 5,9%, în Bulgaria cu 1 pp de la 1,2% la 2,2%. Polonia a trecut la deficit bugetar de 1,5% în trimestrul 1 2023 de la excedent bugetar de 0,3% în trimestrul 1 2022.
Cheltuielile bugetare raportate la PIB au scăzut cu 3,7 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior la 42,3% de la 46%.
“Scăderea a provenit în principal de la reducerea ponderii în PIB a remunerării salariaţilor, a prestaţiilor sociale şi a transferurilor de capital”, notează analiza de la Alpha Bank România.
Potrivit acesteia, cu excepţia Bulgariei, în celelalte ţări din regiune cheltuielile bugetare raportate la PIB au crescut. Astfel, în Polonia creşterea a fost cea mai mică de 1,1 pp până la 40,1%, în Ungaria cea mai mare cu 6,3 pp până la 57,8%, iar Cehia a avut o creştere intermediară cu 1,9 pp până la 46,5%.
Creşterea subvenţiilor şi a prestaţiilor sociale (cu excepţia Poloniei) raportate la PIB a majorat cheltuielile bugetare.
