Bănci și Asigurări

Economia creşte puternic, dar nu oferă motive de petrecere: Creşterea record este alimentată de importuri, nu de piaţa internă

Economia creşte puternic, dar nu oferă motive de...

Autor: Iulian Anghel

13.05.2016, 13:15 1478

Concomitent cu datele despre PIB publicate astăzi de INS, BNR a dat publicităţii datele privind balanţa de plăţi.

În condiţiile în care industria suferă iar construcţiile cresc marginal, recordul creşterii economice postcriză este alimentat de importuri, ceea conduce la deteriorarea puternică a deficitului contului curent, cu posibile consecinţe de ordin financiar asupra capacităţii statului de a acoperi din împrumuturi deficitul bugetar.

Deficitul contului curent a ajuns în T 1 la aproape 1,5 mld. euro, faţă de un excedent de peste 500 mil. euro în T1 2015, arată datele BNR.

Potrivit datelor INS, consumul, stimulat de reducerea TVA şi de majorările salariale din decembrie, a împins creşterea economică din T1 la 4,3%, chiar şi peste anticipările majorităţii analiştilor.

PIB-ul a crescut, ca serie brută, în primele trei luni din 2016, cu 4,3%, an/an, şi a înregistrat o creştere cu 4,2% faţă de acelaşi trimestru din anul 2015 ca serie ajustată.

Comparativ cu T4 2015, în primele trei luni din 2016 PIB-ul a crescut cu 1,6%, serie ajustată.

Consumul este cel care împinge în sus creşterea economică, pentru că, pe partea de formare a PIB, lucrurile se mişcă mai încet: industria a crescut în T1, an/an, cu doar 0,6% iar construcţiile cu 1,1%.

Pe partea de utilizare însă, dinamica este agresivă.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă consumul populaţiei) a crescut cu 20% în T1 (cu un plus de 28% la alimente).

Importurile cresc masiv – plus 5% în martie faţă de martie 2015, în vreme ce exporturile sunt la jumătate – un plus de 2,5% faţă de martie 2015. Deficitul comercial a ajuns la 2 miliarde de euro în primele două luni din an. Acest lucru arată că excesul de cerere este satisfăcut de importuri şi nu de producţia internă. Prin urmare, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a ajuns în primele trei luni la 1,5 mld. euro.

Ce înseamnă asta? Că majorările salariale de două cifre rămân o poveste „pur administrativă” fără acoperire în realitatea economică în ansamblul ei - lucru într-un fel explicabil de vreme ce acestea s-au produs în mare parte în administraţia publică - consumatoare şi nu generatoare de resurse.
 
Rămâne îngrijorătoare evoluţia economiei pe partea de formare a PIB – industrie, construcţii (nu avem date despre agricultură). Banii se fac greu, dar se cheltuiesc uşor. Dar banii se termină, mai devreme sau mai târziu, iar dacă nu faci alţii între timp nu ai de unde să cheltuieşti alţii.
 
Aşadar, trebuie să faci „corecţii”. Datele arată acum că România cheltuieşte puternic, dar nu din ce produce ea, ci din ceea ce produc alţii: adică un consum pe credit. Care nu poate continua mult. Acesta este marele pericol care pândeşte România, dincolo de cifrele frumoase ale PIB-ului.
 
Unii economişti vorbesc deja despre o supraîncălzire, în condiţiile în care ei apreciază creşterea potenţială a economiei undeva la 3%.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO