Bănci și Asigurări

Document şoc prezentat de senatorul Florin Cîţu. Studiu de impact al OUG 114 pentru economie: Minus 1,7 puncte procentuale în 2019 şi 2020, din cauza taxei bancare

Document şoc prezentat de senatorul Florin Cîţu....

Autor: Alina Botezatu

08.03.2019, 13:00 1311

Taxa pe activele financiare ale băncilor poate duce la scăderea economiei României cu 1,2-1,71 puncte procentuale, cumulat în 2019 şi 2020, arată un studiu de impact al OUG 114/2018 realizat de Banca Naţională a României (BNR) şi prezentat în premieră de senatorul PNL Florin Cîţu. 

„Studiul de impact privind taxa pe activele financiare asupra instituţiilor de credit, a activităţii de creditare şi a creşterii economice”, realizat de BNR, include patru scenarii, iar impactul taxei pe activele băncilor asupra creşterii economice este următorul: scenariul 1, -0,64 puncte procentuale în 2019 şi -1,07 puncte procentuale în 2020; scenariul 2, -0,62 puncte procentuale în 2019 şi -0,93 puncte procentuale în 2020; scenariul 3, -0,57 puncte procentuale în 2019 şi -0,79 puncte procentuale în 2020; scenariul 4, -0,55 puncte procentuale în 2019 şi -0,75 puncte procentuale în 2020.

„Astfel, măsurile OUG 114/2018 au un efect presupus negativ asupra încrederii firmelor care îşi reduc activitatea investiţională şi din cauza creşterii dificultăţii de acces la surse alternative de finanţare (i.e. piaţa de capital). În acest sens, unul dintre canale a vizat impactul scăderii semnificative a indicelui bursier BET asupra dinamicii PIB real, mediat prin intermediul unei diminuări a activităţii investiţionale (a presupus o reducere a dinamicii trimestriale a FBCF (formarea brută de capital fix – n.red.) cu 1,2 puncte procentuale în T1 2019, ceea ce reprezintă un efect de -0,3 puncte procentuale asupra dinamicii PIB real din trimestrul menţionat). În plus, această scădere a investiţiilor are efecte presupus persistente şi pe termen mediu asupra dinamicii PIB potenţial. Limitarea investiţiilor afectează negative profitabilitatea, mai ales pentru companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi cel al producţiei de energie electrică şi gaze naturale. Mai mult, caracterul intempestiv al măsurilor aprobate prin OUG 114/2018 au afectat percepţia privind riscul suveran al investitorilor, având ca efect o majorare a primei de risc (inclusiv în context regional) şi excitând presiuni de depreciere a leului”, arată studiul BNR citat de Florin Cîţu.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2018 a fost de 940,477 de miliarde lei la preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,1% faţă de anul trecut, arată datele provizorii (1), publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

PIB-ul estimat pentru 2017, date semidefinitive, a fost de 856,72 de miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 7% faţă de anul precedent. PIB-ul estimat pentru 2016 – date definitive a fost de 7651,35 de miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,8% faţă de anul 2015. PIB-ul estimat pentru anul 2015 – date definitive a fost de 712,65 de miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4% faţă de anul 2014.

Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României va creşte cu 5,5% în acest an, până la 1.022,5 miliarde de lei, în cea mai recentă prognoză, cea din februarie, cu 5,7% anul viitor, la 1.101 miliarde de lei şi de câte 5% în 2021 şi 2022, până la 1.178,6 miliarde de lei, respectiv la 1.261,5 miliarde de lei. CNSP a estimat iniţial pentru anul trecut o creştere economică de 6,1%, după care a redus-o la 5,5%, apoi la 4,5%. Pe baza prognozelor Comisiei se fac proiectul de buget şi rectificările bugetare.

Prin prevederile art. 86 – 89 din Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (OUG 114/2018) a fost instituită taxa pe activele financiare, datorată de instituţiile bancare, începând cu 1 ianuarie 2019. Această taxă este de 0,1-0,5% din taxa pe activele băncilor dacă folosesc pentru credite un ROBOR mediu trimestrial de peste 2%, cu un pas de creştere de 0,5 puncte procentuale.

Senatorul liberal Forin Cîţu a susţinut, vineri, pe Facebook, că liderul PSD Liviu Dragnea a primit joi seara un studiu de impact asupra OUG 114/2018 făcut de BNR, iar concluziile l-au şocat. „Aseară Dragnea a primit studiul de impact făcut de Florin Georgescu (prim-viceguvernator al BNR) şi asumat de BNR. Studiul i-a fost prezentat de autor, care a fost şi supervizor al programului de guvernare al PSD. Un om în a cărui expertiză şi experienţă Liviu Dragnea are încredere. A fost şocat de concluziile studiului şi imediat i-a chemat pe Vâlcov (consilierul premierului Viorica Dăncilă - n.red.) şi Teodorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice - n.red.). Amândoi au început să dea înapoi spunând că nu ştiau şi au dat vina pe Comisia Naţională De Strategie şi Prognoză care i-a asigurat, aşa cum scrie şi în expunerea de motive că efectele OUG 114 pentru economie şi mai ales pentru sistemul bancar sunt DOAR pozitive. Zilele conducerii CNSP sunt numărate. Teodorovici şi Vâlcov mint. Ei au avut acces la studiu. Şi l-au folosit ca să şantajeze operatorii din sectorul privat. Concluziile studiului sunt devastatoare, iar Liviu Dragnea face orice să le ascundă de public. Mare atenţie. A dat ORDIN ca studiul să nu ajungă la nicio agenţie de rating. Concluziile studiului ar duce IMEDIAT la scăderea rating-ului României la categoria JUNK-Gunoi”, a mai scris, vineri dimineaţă, pe Facebook, Florin Cîţu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO