Pe 16 decembrie se incheie programul pe 2004 al licitatiilor de titluri de stat emise de Ministerul Finantelor, cu o ultima serie de obligatiuni de stat cu dobanda indexata cu rata inflatiei. Finantele au amanat astfel pentru 2005 testarea primelor emisiuni de obligatiuni pe cinci ani cu dobanda fixa in lei.
In a douasprezecea luna a anului, Trezoreria statului si-a programat sa nu ridice din piata mai mult de 1.100 miliarde de lei (echivalentul a ceva mai mult de 27 milioane de euro).
In noiembrie, suma imprumutata a fost de numai 1.000 miliarde de lei, in conditiile respingerii in bloc a ofertelor la licitatia de obligatiuni pe cinci ani. Restrangerea valorii si a numarului emisiunilor incepand din luna septembrie, a accentuat presiunea asupra scaderii dobanzilor in contextul unei interes in crestere din partea pietei pentru acest tip de plasamente.
Numai in ultima luna, dobanda pe care Finantele se angajeaza sa o plateasca la titlurile scadente peste doi ani a scazut cu circa un punct procentual, pana la 12,25% pe an. Inca si mai vizibil a coborat rata dobanzii aduse de obligatiunile cu maturitatea de trei ani, respectiv de la 12,25% la 10,90%.
In ultimele trei luni ale anului, programul de emisiuni ale Ministerului Finantelor s-a redus la trei licitatii, cate una pentru fiecare scadenta mentinuta in portofoliu - doi, trei si cinci ani (cu dobanda flotanta).
Pe segmentul scadentelor scurte, singurul instrument ramas disponibil il reprezinta certificatele de depozit emise de BNR la trei luni si a caror dobanda a scazut pana la 17,72% pe an. Banca centrala a promis completarea portofoliului cu certificate scadente la sase luni, intentionand sa acopere termenele de pana la un an.
In contextul scaderii inflatiei si al consolidarii increderii pietei in tendinta de scadere a dobanzilor, Ministerul Finantelor ar putea incerca scadente de cinci si apoi sapte ani cu dobanda fixa, pregatind astfel indeplinirea criteriului de aderare privind existenta unor repere de dobanda pe termen mediu si lung.
A doua jumatate a lui 2004 a insemnat reluarea constructiei curbelor de randamente pe maturitatile amintite, dupa o intrerupere de circa un an in care Finantele s-au imprumutat la scadente de pana la un an pentru a evita angajarea unor dobanzi ridicate cerute de piata in mod conjunctural.
In semestrul I, finantarea externa a ramas net majoritara, aceasta acoperind aproape doua treimi din deficitul bugetului general consolidat. Desi statul nu s-a imprumutat direct de pe pietele externe, finantarea a avut loc sub forma creditelor acordate direct ministerelor de diverse organisme internationale.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
