Caută doar în titlu
Bănci și Asigurări

Dezbaterile despre direcţia inflaţiei se încing din nou, în joc fiind mii de miliarde

Nicio întrebare nu poartă mai multă încărcătură în lumea economică în acest moment sau divizează mai mult lumea financiară decât cea privitoare la revenirea inflaţiei, scrie Bloomberg. 

O tabără este convinsă că fondurile uriaşe aruncate în lupta împotriva coronavirusului au înscris economiile dezvoltate pe calea unei creşteri a preţurilor nemaînregistrate de decenii. Cealaltă spune că virusul exacerbează condiţiile ultimilor ani, când deflaţia, mai debrabă decât supraîncălzirea, a reprezentat marea ameninţare.

Dezbaterile ating toate ariile de politică, iar toată lumea este interesată de rezultat.

Guvernele şi băncile centrale ar putea intra sub presiune pentru diminuarea eforturilor lansate în contextul pandemiei, deja în valoare de aproximativ 20.000 miliarde de dolari, potrivit Bank of America, dacă acestea declanşează o creştere puternică a preţurilor. Muncitorii şi consumatorii vor resimţi impactul la nivelul salariilor şi facturilor. Economii în contul pensiei de peste 40.000 miliarde de dolari riscă să fie erodate dacă inflaţia revine.

Deocamdată, răspunsul nu este clar, iar investitorilor şi publicului le revine să cântărească argumentele. Iată unele dintre acestea.

Argument pentru o creştere a inflaţiei: masa monetară. Inflaţia este întotdeauna şi peste tot un fenomen monetar.

 Aceasta este poziţia unanimă, iar cei care o susţin atrag atenţia asupra valului de bani creat de guverne pentru combaterea pandemiei, anticipând că mai devreme sau mai târziu acesta va împinge preţurile în sus.

Argument împotrivă: „velocitatea“ banilor. Nu numai crearea banilor, ci şi utilizarea acestora, afectează preţurile. Aceasta este o explicaţie pentru inflaţia modestă înregistrată din 2008 în pofida ritmului alert de tipărire de bani de către băncile centrale. Iar aceleaşi forţe ar putea funcţiona în continuare.

Argument pentru: avuţia gospodăriilor. Cheltuielile şi-ar putea reveni mai rapid decât după 2008 şi ar putea împinge preţurile în sus pentru că răspunsul mai agresiv de politică a diminuat impactul asupra finanţelor gospodăriilor. Guvernele au oferit susţinere substanţială, iar stimulentele fiscale, spre deosebire de cele monetare, intră direct în conturile bancare ale oamenilor, banii urmând probabil să fie cheltuiţi.

Argument împotrivă: temerile gospodăriilor. Poate că veniturile nu au avut mult de suferit, dar nu toţi banii sunt cheltuiţi. Ratele de economisire au crescut puternic. Chiar şi pe măsură ce economiile se redeschid, iar consumatorii au mai multe opţiuni, temerile privind sănătatea şi munca i-ar putea determina pe aceştia să rămână prudenţi.

Argument pentru: strategiile băncilor centrale. Unul dintre motivele pentru care mulţi analişti se aşteaptă la o creştere a inflaţiei este pur şi simplu pentru că băncile centrale, gardiene ale stabilităţii preţurilor în era inflaţiei scăzute, sunt mai dispuse ca oricând să lase inflaţia să crească.

Argument împotrivă: situaţia de pe pieţele muncii. Dacă există orice legătură între inflaţie şi şomaj, atunci orice temere privind inflaţia ar trebui să slăbească acum. Rata ocupării forţei de muncă a scăzut peste tot, cu şanse reduse de revenire la nivelurile de dinaintea crizei.

Argument pentru: şocurile la nivelul lanţurilor de aprovizionare. Există deja dovezi că astfel de probleme împing preţurile în sus. Riscul pe termen lung este ca virusul să amplifice tensiunile ca cele din spatele războiului comercial SUA-China.

Argument împotriva: capacitatea de rezervă. Lupta împotriva COVID-19 este adesea comparată cu un război, genul de dezastru care generează în mod tradiţional inflaţiei. Există însă o diferenţă importantă: conflictele militare distrug partea de aprovizionare a unei economii, ducând la blocaje şi deficite care împing preţurile în sus. Coronavirusul a lăsat însă astfel de facilităţi intacte.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.