Anul 2015 nu a scos economia europeană din negura incertitudinilor, dar se încheie cu un sentiment de optimism. În ceea ce priveşte 2016, un singur lucru este cert, că într-o lume dezechilibrată incertitudinile vor deveni ceva normal.
Ceea ce era dat ca sigur în 2015, spre exemplu deprecierea euro până la paritate cu dolarul, ar putea deveni surpriză în 2016, un an care ar putea aduce o nouă criză, de data aceasta legată de pensii, în Grecia, de mult timp factor destabilizator în zona euro, sau chiar una politică în Polonia, până acum cel mai solid pol de stabilitate din Europa de Est.
Încrederea germanilor în economie a rămas netulburată de atacurile teroriste din Paris şi de posibilitatea ca teroriştii să lovească şi Berlinul. Cheia este o piaţă a muncii sănătoasă, scrie Deutsche Welle.
Germania este cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al zonei euro. Cheltuielile populaţiei dau energie acestei economii. Germania este, de asemenea, piaţa către care se îndreaptă cele mai multe exporturi româneşti şi o ţară care contribuie la modernizarea economiei României. De altfel, în general încrederea din zona euro încheie anul cu creştere, potrivit unui indicator calculat de Comisia Europeană.
De la un german vine o altă veste încurajatoare despre zona euro, nucleul economic al Uniunii Europene: revenirea ar trebui să accelereze uşor anul viitor, spune într-un interviu acordat revistei Wirtschaftswoche Jens Weidmann, preşedintele băncii centrale germane şi membru în consiliul guvernator al BCE. Weidmann nu-şi dezminte însă pesimismul. Revenirea economiei zonei euro nu va fi suficient de puternică pentru a reduce şomajul, poate cel mai nociv efect al austerităţii şi crizei din regiune.
Economia globală
După cum a explicat BCE, din cauza legăturilor comerciale, viitorul economiei zonei euro depinde foarte mult de ce se va întâmpla în economia mondială.
Pentru economia mondială, 2016 ar putea fi reluarea anului 2015, cu creştere modestă în ţările dezvoltate care va contrabalansa slăbiciunile persistente din alte părţi. Inflaţia va fi, de asemenea, slabă, iar dobânzile se vor menţine reduse, scrie Reuters.
Decizia îndelung aşteptată a Rezervei Federale americane de a ridica dobânda cheie de la 0 demonstrează încredere în cea mai mare economie a lumii, însă cel mai puternic rival, China, încă face eforturi să-şi găsească echilibrul pierdut după tăierea ratelor de dobândă.
Ce face Fed cu dobânda are efecte mult dincolo de economia americană: asupra cursului euro-dolar, asupra preţului petrolului, asupra economiilor emergente, factori care influenţează economiile europene.
Iar ce va face Fed cu dobânda depinde în principal de sănătatea economiei americane. Or şi în aceasta persistă incertitudini. Încetinirea abruptă a comerţului mondial, prăbuşirea preţurilor materiilor prime şi aprecierea dolarului au frânat până la stagnare industria americană.
Un sondaj Reuters la care au participat 120 de economişti previzionează că Fed va mai majora dobânda cheie în martie 2016, după care nu se va mai mişca la fel de rapid cum au sugerat oficialii băncii centrale.
Euro, legat de dolar
Despre euro, mulţi analişti cred că moneda europeană va reveni pe calea parităţii cu dolarul în 2016, însă consensul de anul trecut a dispărut, scrie MarketWatch. Unii strategi cred chiar că în 2016 euro ca urca gradual spre niveluri pe care nu le-a vizitat din ultimul trimestru din 2014.
Băncile de investiţii abandonează predicţiile că euro este într-un declin rapid spre egalitate cu dolarul după ce BCE nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor lor cu stimulul său monetar.
Un songaj la care au participat 11 bănci de investiţii prezice că euro la ajunge la 1,05 dolari pe unitate la sfârşitul anului 2016. Moneda europeană a atins acest nivel la începutul lunii decembrie, dar a sărit apoi la 1,10 dolari pe unitate după veştile dezamăgitoare ale preşedintelui BCE Mario Draghi că nu va majora ritmul achiziţiilor de obligaţiuni.
Citigroup îşi păstrează estimarea că euro va ajunge la paritate cu dolarul până la sfârşitul anului viitor. Analiştii băncii se aşteaptă ca Fed să majoreze dobânda de patru ori anul viitor. Citigroup vede, de asemenea, preţurile materiilor prime continuând să scadă în prima jumătate a 2016, şi o revenire uşoară în următorul semestru. Europa are în faţă mai multe pericole care ar putea slăbi euro. Alegerile din Spania, Irlanda, Austria şi Portugalia din 2016 ar putea permite politicienilor ostili la adresa uniunii monetare să ajungă la putere. Programul ambiţios al BCE de achiziţii de active ar putea absorbi o parte semnificativă din lichiditatea disponibilă pe piaţa datoriilor suverane din zona euro. Aceasta ar putea accentua volatilitatea în acest spaţiu şi împinge afară investitorii străini, ceea ce înseamnă cerere mai slabă pentru euro. Zona euro încă încearcă să găseasca o soluţie crizei refugiaţilor, care s-ar putea transforma în criză politică sau chiar economică.
UniCredit prognozează că euro va ajunge la 1,12 dolari pe unitate la sfârşitul anului viitor şi că Fed va majora dobânda în trei etape.
Analiştii de la HSBC văd euro terminând anul 2016 la 1,20 de dolari pe unitate, adică întărindu-se semnificativ. Fed ar majora dobânda de două ori.
„Nimeni nu vrea un dolar mai puternic în afară de o mână de analişti“, explică un strateg al HSBC.
Revenirea pieţelor emergente
ABN Amro se aşteaptă ca vânturile potrivnice care opresc înaintarea economiilor emergente să scadă în intensitate pe măsură ce preţurile materiilor prime se stabilizează, comerţul îşi revine, iar importurile Chinei se revigorează. Cu tot acest optimism, analiştii de la ABN sunt foarte prudenţi şi notează că riscul unor evoluţii mai slabe decât cele prognozate de ei este ridicat.
Creşterea economiilor emergente încetineşte din 2010, iar frânarea a fost puternică în special în 2015. Principala influenţă negativă a avut-o prăbuşirea preţurilor materiilor prime, şocul fiind simţit de ţările exportatoare. Apoi, şi-a spus cuvântul cererea slabă din partea principalilor parteneri comerciali (China şi unele economii avansate), care a afectat exporturile care nu sunt legate de materiile prime. În al treilea rând, deteriorarea încrederii în economiile emergente în 2015 a declanşat retrageri masive de capital, mai ales în vară, ceea ce a contribuit la înrăutăţirea condiţiilor financiare pentru pieţele emergente.
