Principala provocare a acestui an este stabilizarea ritmului de crestere al economiilor, dupa ce scaderile drastice de dobanzi de anul trecut au impins in deriva apetitul populatiei pentru economisire.
Bancherii spun ca atragerea de fonduri de la clienti va fi o provocare, dupa ce anul trecut depozitele au crescut mult mai incet decat creditele.
BNR anunta la inceputul lui februarie ca nu va scuti niciun efort pentru a corecta migratia de la economisire la consum, care a fost determinata de scaderea abrupta a dobanzilor.
Vicepresedintele BCR, Dan Bunea, spune ca dobanzile la depozite va trebui sa creasca la niveluri real pozitive si sa se mentina acolo, dupa ce anul trecut a aratat ca exista o legatura stransa intre caderea in zona real negativa si amplificarea presiunilor inflationiste.
Mihai Bogza, presedintele Bancpost si fost viceguvernator al BNR, spune ca banca centrala a dat acum un mesaj clar ca urmareste mentinerea dobanzii de interventie la un nivel real pozitiv, pe un termen mai lung. Astfel, si bancile comerciale ar trebui sa inceapa sa plateasca dobanzi real pozitive.
"In cazul economisirii vor conta doua lucruri: nivelul de dobanda platit si advertisingul: sa faci cunoscut clientilor acest nivel", spune Bogza
Ramane insa de vazut daca revenirea dobanzilor va putea sa reaprinda apetitul pentru economisire. Datele din ianuarie aratau o crestere anuala in termeni reali a economisirii tot mai lenta. La un ritm de 12%, dinamica este similara cu cea de la inceputul anilor 2000.
Anul trecut guvernatorul Isarescu spunea ca se bazeaza pe bancile cu retele dezvoltate pentru a incuraja economisirea. Pana la sfarsitul lui 2005, doar CEC mai avea insa dobanzi in zona real pozitiva (prin comparatie cu nivelul de inflatie asteptat pentru perioada urmatoare). Intre timp, si CEC a mai taiat un pic din dobanzi.
Singurii jucatori care au pastrat dobanzi mai ridicate au fost bancile de dimensiuni reduse, care prefera sa atraga astfel resurse, in conditiile in care nu au in spate grupuri puternice, care sa le ofere lichiditati la costuri reduse. Nici din perspectiva micilor jucatori evolutia economisirii nu este insa incurajatoare.
"Ne vom majora in continuare soldul surselor atrase. Ne bazam si pe atragerea de depozite noi in sistem, insa grosul surselor va proveni din reorientari ale depozitelor pe care deponentii le aveau la alte banci", spune Michael Kowalski, director general al ProCredit Bank.
Asemenea multor banci de dimensiuni reduse, ProCredit plateste la depozite dobanzi peste media pietei, pentru a-si asigura surse de finantare, in conditiile in care nu beneficiaza de suportul unui grup financiar puternic. El spune ca banca va reusi astfel sa-si asigure o crestere semnificativa a bazei de depozite atrase.
Anul trecut soldul depozitelor a crescut mai incet decat cel al imprumuturilor acodate la ProCredit, chiar in conditiile in care banca a promovat aceste produse de economisire, oferind constant dobanzi peste media pietei.
"La nivel macro, economisirea reprezinta insa o problema", considera insa Kowalski. Astfel, el spune ca daca pentru o banca de dimensiuni reduse atragerea de resurse se poate rezolva prin castigarea unor clienti din sistem, situatia este mai dificila cand se pune problema de a convinge noi clienti sa economiseasca. De la bancile mari situatia se vede asemanator.
"Anul acesta piata bancara va incetini, cel putin din punctul de vedere al depozitelor", crede Ionut Patrahau, directorul general adjunct al Bancii Transilvania.
In piata exista insa si pareri mai optimiste. Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte, spune ca primele luni ale anului au adus vanzari mai mari decat preconizase. Astfel, din punctul sau de vedere, clientii mai au destul loc si pentru economisire, cel putin pentru o perioada, in prepararea unui credit. El spune ca inca din ultimele luni ale lui 2005 vanzarile de produse au devenit mai dinamice, iar inceputul de an, care in mod traditional este o perioada slaba pentru afaceri, s-a dovedit foarte agitat. Produsele de economisire-creditare in domeniul locativ oferite de banca presupun o perioada initiala (de cel putin 18 luni) in care clientul depune economii lunar.
Pe de alta parte, produsele de economisire-creditare se adreseaza inclusiv celor care nu au acces la credite clasice de valori insemnate si care pot astfel strange avansul pentru un imprumut de valoare mai mare.
Momentan bancile prefera sa se concentreze asupra castigarii unei cote cat mai mari dintr-o piata a creditului in crestere, sursele fiind asigurate prin finantari din strainatate, care sunt, cel putin pentru moment, ieftine si destul de usor de accesat. Bancherii spun ca inclinatia spre consum nu reprezinta o problema, atat timp cat, la nivel international, exista altii care economisesc mai mult si sunt dispusi sa ne finanteze.
Chiar si oficialii BNR spun ca expansiunea creditului nu ar fi un lucru rau, daca o parte mai mare ar merge spre investitii si nu spre consum. Banca centrala prefera insa sa forteze o crestere a dobanzilor pasive, in conditiile in care cele active raspund mai degraba presiunilor concurentiale, care le imping tot mai jos. Majoritatea bancilor au intrat in joc, majorand dobanzile platite la depozite, pana la niveluri care se aproprie in general de inflatia prognozata pentru anul acesta. Incetinirea semnificativa a dinamicii depozitelor a inceput sa-i ingrijoreze tot mai vizibil pe bancheri, iar multi vorbesc acum despre necesitatea de a lansa produse noi de economisire, care sa ofere randamente mai bune decat cele clasice.
Alegerea intre economisire si consum este tot mai dificila, clientul avand de ales intre a plasa banii la banca la o dobanda de 7% pe an, sau a lua un credit, la aceeasi dobanda.
Datele Institutului de Statistica arata ca anul trecut populatia a cheltuit intr-o masura mai mare banii de la banca - fie ca este vorba de retragerea depozitelor, fie de contractarea de credite- ponderea acestora in totalul intrarilor de lichiditati pentru gospodarii crescand. Astfel, spre sfarsitul lui 2005, creditele contractate si sumele retrase de la banca ajunsesera sa reprezinte 4,5% din veniturile medii lunare ale unei gospodarii, dublu fata de inceputul anului.
Pe de alta parte, depunerile la banci, cumulate cu rambursarile de credite, au scazut usor in acest interval.
Comportamentul bancilor comerciale, care aproape de fiecare data au anticipat o ieftinire a creditului cu scaderi de dobanzi pasive pana cand acestea au coborat la niveluri real negative, a fost catalizatorul migrarii de la economisire la consumul pe datorie.
Ieftinirea aproape continua a creditelor si diversificarea ofertei sub presiunea concurentei tot mai puternice au atras tot mai multi clienti, iar bancherii spera ca imprumuturile vor continua sa creasca si anul acesta.
Reorientarea dinspre economisire spre consum era astfel inevitabila, in conditiile in care aproape pe tot parcursul lui 2005 dobanzile platite de banci la depozite nu au putut sa acopere nici macar deprecierea banilor sub efectul inflatiei. In acelasi timp, depozitele in valuta au fost investitii paguboase, aprecierea considerabila a leului erodand randamentul acestora.
Ultimele luni au reliefat o acutizare a acestei evolutii, economiile crescand tot mai incet. In paralel, creditul acordat populatiei a continuat sa se dezvolte sustinut, cu o singura schimbare: finantarile in moneda locala au luat locul valutei ca motor al cresterii.
Acutizarea tendintei a determinat banca centrala sa faca pasi hotarati pentru intarirea politicii monetare, prin majorarea cu un punct a dobanzii de interventie si controlul strict al excesului de lichiditati din piata monetara.
Majoritatea bancilor au decis in aceste conditii sa imbunatateasca dobanzile platite la depozite, unii jucatori ducandu-le pana la niveluri real pozitive.
Chiar si asa, bancherii spun ca evolutia dobanzilor pasive va fi favorabila doar in prima jumatatea a anului, pentru a doua jumatate fiind preconizate noi scaderi, in functie si de evolutia inflatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
