Comisia Europeană estima în februarie 2016, în Raportul de ţară pentru România, că deficitul bugetului general consolidat al ţării va sări în 2017 de 3,8% din PIB ca urmare a majorărilor salariale şi a reducerilor de taxe.
Comisia luase în calcul doar majorările decise în 2015, fără să măsoare efectul celor decise în acest an, din diferite motive – fie de „armonizare” a salariilor, fie din motive electorale. Iată că ieri, de pildă, Curtea Constituţională a decis că majorarea de către Parlament, peste voinţa guvernului, a unor salarii pentru medici şi profesori este constituţională. Efectul: 4,8 miliarde de lei în 2017, adică peste 0,5% din PIB. Dacă săptămâna viitoare Curtea va decide că este constituţională şi anularea a 100 de taxe impusă de PSD în preajma campaniei electorale, din buget vor dispărea alte aproximativ 2 miliarde de lei. Şapte miliarde de lei dintr-un foc. Aceste cheltuieli sunt peste cele 22 de miliarde de lei care înseamnă în acest an deficitul de 2,95% din PIB. Ceea ce înseamnă că deficitul va sări de 3% din PIB, prag peste care Comisia Europeană va declanşa procedura de deficit excesiv în cazul României.
Prin urmare, dorinţa şefului PSD de a amâna cu un an aplicarea măsurii de eliminare a taxei pe stâlp, a supraaccizei de 7 eurocenţi, dar şi prorogarea termenului de reducere a TVA la 19% capătă sens. Altminteri, sub semnul întrebării sunt puse chiar promisiunile de majorări pe pensii sau de salarii. Sau se recurge la soluţia ştiută: se taie de la investiţii. Or, PSD a susţinut în campanie că va fi campionul reluării investiţiilor – miliarde şi miliarde de euro.
