Bănci și Asigurări

Deficit bugetar consolidat de 1,68% din PIB în T2, sub cel de anul trecut, de 2.08%

Deficit bugetar consolidat de 1,68% din PIB în T2, sub...

Autor: Dorin Oancea

30.07.2021, 15:12 143

În al doilea trimestru al anului 2021, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 19,17 mld. lei (1,68% din PIB), cu 10,74 mld. lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată de 29,91 mld lei (2,08% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 90,59 mld. lei (7,9% din PIB) în perioada analizată, cu 1,84 mld. lei peste nivelul prognozat, reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 102,1%.

Comparativ cu încasările celui de al doilea trimestru al anului 2020, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 22,4%, iar ca procent în PIB cu 0,9 puncte procentuale de la 7,0% din PIB cât au fost în trimestrul II 2020 la 7,9% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2021.

Acest avans însemnat se datorează în principal faptului că încasările din trimestrul II 2020, au fost influenţate de instituirea stării de urgenţă în România şi aprobarea unor măsuri fiscale menite să îi sprijine pe contribuabili în contextul efectelor generate de pandemia COVID-19 (amânarea unor termene de plată, acordarea unor bonificaţii şi scutiri pentru anumite obligaţii fiscale).

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 83,13 mld. lei, reprezentând 7,3% ca pondere în PIB şi un grad de realizare a programului trimestrial de 108,3%.

Veniturile fiscale au însumat 44,26 mld lei şi s-au realizat în proporţie de 116,7%. Acestea au reprezentat 3,9% din PIB, fiind cu 26,5% mai mari comparativ cu încasările trimestrului II al anului 2020.

În al doilea trimestru al anului 2021, încasările pe principalele categorii de impozite au înregistrat următoarea evoluţie:

Încasările din impozitul pe profit au însumat 4,57 mld. lei (0,4% din PIB), în scădere cu 1,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020 şi cu o depăşire a ţintei de program stabilit pentru această perioadă de 26% (+0,9 mld. lei).

Evoluţia impozitului pe profit virat de operatorii economici pentru trimestrul II 2021 prezintă o dinamică pozitivă de 1,4%, cu o depăşire a ţintei de program stabilit pentru această perioadă de 28,6% (+1 mld lei). Dinamica pozitivă a impozitului pe profit virat de operatorii economici este atenuată însă de scăderea impozitul pe profit virat de băncile comerciale cu 50,5% faţă de nivelul viramentelor din aceeaşi perioadă a anului precedent.

Acest avans se datorează efectului de bază aferent trimestrului II al anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei precum acordarea de bonificaţii de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020).

Încasările din impozitul pe venit în trimestrul al II-lea al anului 2021 au totalizat 7,54 mld lei, în creştere cu 21,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Gradul de realizare al impozitului pe venit faţă de programul stabilit pentru această perioadă este 108,9% (+0,6 mld lei).

În structură, impozitul pe venitul din salarii a înregistrat un grad de realizare de 102%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, încasările din impozitul pe venitul din salarii cresc cu 13,9%, dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii de 10,2% .

O evoluţie pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe venit aferent declaraţiei unice şi a impozitului pe veniturile din dividende, de 35,4%, respectiv 44%.

Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate au însumat 0,77 mld lei (0,1% din PIB) şi s-au realizat în proporţie de 96,9%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 18,98 mld lei, gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 116,6% (+2,70 mld lei). Comparativ cu încasările aferente trimestrului II 2020, în perioada analizată s-a înregistrat o creştere a încasărilor din TVA cu 45% (+5,9 mld lei). Încasările din TVA în trimestrul II 2020 au fost afectate de implementarea măsurilor de amânare a termenului de plată a TVA şi de rambursarea TVA cu control ulterior.

În structură, TVA încasată s-a majorat cu 37,7% (+6,8 mld lei) faţă de trimestrul II 2020, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a crescut cu 19,4% (+1 mld lei).

În trimestrul II 2021 media TVA restituită a fost de 2 mld lei faţă de 1,7 mld lei înregistrată în trimestrul II 2020.

În ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2021, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2020, acesta a înregistrat o creştere pe ansamblu, cu 13,7%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+23,2%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+13,8%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,6%).

Referitor la valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE27) aceasta au crescut cu 24,4% la importuri şi cu 19,7% la exporturi (la valori exprimate în lei) în primele cinci luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Veniturile din accize au însumat 8,78 mld lei în al doilea trimestru al anului 2021, în creştere cu 41,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (+2,56 mld lei), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 117,0%.

În structură, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, evoluţia accizelor se prezintă astfel:

- încasările din vânzarea produselor energetice au înregistrat o creştere cu 51,1% (+1,6 mld lei), în condiţiile unui nivel majorat al accizei pentru carburanţi cu 3,0% de la începutul acestui an. Încasările din trimestrul II al anului 2020 au fost puternic influenţate negativ de efectele instituirii stării de urgenţă asupra consumului de carburanţi.

- încasările din vânzarea produselor din tutun au înregistrat un avans de 26,5% (+0,8 mld. lei) influenţate şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 5,6% .

Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au fost în sumă de 1,05 mld lei, cu 0,65 mld lei peste încasările trimestrului II al anului 2020 şi un grad de realizare al programului trimestrial de încasări de 137,6%. Depăşirea programului de încasări s-a datorat în principal evoluţiei încasărilor la bugetul de stat (+83,7) şi la bugetele locale(+20,0).

Evoluţia favorabilă a încasărilor la bugetul de stat atât comparativ cu anul anterior cât şi cu programul trimestrial s-a datorat în principal încasărilor din taxele pentru jocurile de noroc ce au înregistrat o creştere cu 101,5% faţă de aceeaşi perioadă aferentă anului 2020, cu un grad de realizare a programului de 181,4%. Acest avans însemnat se datorează efectului de bază aferent trimestrului II al anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei, şi anume suspendarea plăţii taxele pe jocurile de noroc pe durata stării de urgenţă

Creşterea încasărilor peste nivelul programat la bugetele locale a fost determinată în principal unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021, cum ar fi indexarea anuală a impozitelor pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, precum şi pentru combinaţii de autovehicule, autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, în funcţie de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an şi publicată în Jurnalul Uniunii Europene şi de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în comparaţie cu rata inflaţiei, aşa cum era prevăzut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2020.

Încasările din impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale s-au realizat în proporţie de 115,5%, pe fondul creşterii importurilor extra comunitare de bunuri din primele 5 luni ale anului 2021 cu 24,4%.

Contribuţiile sociale realizate în trimestrul II 2021 în sumă de 31,88 mld lei, înregistrează o creştere de 15,9% (+4,36 mld lei), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar gradul de realizare al acestora este de 105,2% (+1,57 mld lei).

Pe bugete, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul II 2021, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru şomaj (111,2%), bugetul asigurărilor sociale de stat (106,6%), bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (102,7%) şi bugetul de stat (101,2%).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020 s-au înregistrat creşteri ale contribuţiilor sociale încasate, pe bugete componente, astfel: bugetul asigurărilor pentru şomaj (+20,3%), bugetul asigurărilor sociale de stat (+17,3%), bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+15,7%) şi bugetul de stat (+5,7%).

Dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale realizate în această perioadă este superioară celei înregistrate de fondul de salarii de 10,2% şi se datorează încasărilor reduse din perioada martie-iunie 2020 (ca efect al măsurii de amânare a termenului de plată a obligaţiilor bugetare).

Veniturile nefiscale au fost în sumă de 6,77 mld lei (0,6% din PIB) în trimestrul II 2021, gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 80,4%.

Nerealizarea programului trimestrial s-a datorat în principal evoluţiei încasărilor la bugetul de stat unde gradul de realizare al veniturilor programate a fost de 62,2% pe fondul scăderii veniturilor din proprietate cu 13,5% (-0,5 mld lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 1,7 mld lei faţă de programul trimestrial, gradul de realizare fiind de 62,7%.

Scăderi importante faţă de ţinta trimestrială s-au înregistrat la „Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome” şi „Venituri din dividende” cu 64,7% (-1 mld lei), urmând a se încasa în lunile următoare şi “Vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R.” cu 34,7% (-0,5 mld lei).

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanţate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât şi din noul cadru financiar 2014-2020, încasate trimestrul II 2021, au reprezentat 0,65% din PIB, corespunzător unui grad de realizare de 62,2% a programului trimestrial.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 109,76 mld lei, au reprezentat 9,6% ca pondere în PIB şi s-au efectuat în proporţie de 92,5% comparativ cu programul pentru trimestrul II 2021.

Faţă de nivelul înregistrat în trimestrul al II-lea al anului 2020, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 8,5%.

Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr. 3 şi 4 au fost în sumă de 27,98 mld lei şi s-au efectuat în proporţie de 100,1% faţă de nivelul estimat a se efectua în trimestrul II 2021. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Cheltuielile de personal, în termeni nominali, au crescut cu 3,3% comparativ cu trimestrul II 2020, în condiţiile în care pentru anul 2021 au fost luate masuri de limitare cheltuielilor la nivelul lunii decembrie 2020. În aceste condiţii creşterea cheltuielilor de personal comparativ cu trimestrul II 2020 a fost determinată de acordarea unor stimulente salariale pe parcursul anului 2020 si 2021 pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalului auxiliar, implicat direct in transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19.

Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 18,2 mld lei, în timp ce alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 0,72 mld. lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au însumat 14,47 mld lei (1,3% din PIB) şi s-au efectuat în proporţie de 103,3% comparativ cu programul trimestrial. Comparativ cu trimestrul II 2020 cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% în special ca urmare a evoluţiei acestora la nivelul bugetului de stat (+31,9%), la bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+17,1%), precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+8,5%) determinată în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi plata pentru vaccinuri împotriva COVID -19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 5,3 mld lei (0,5% din PIB) şi s-au efectuat în proporţie de 82,8% din programul trimestrial.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost în sumă de 1,96 mld lei, au reprezentat 0,2% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 82,7% comparativ cu programul trimestrial, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost în sumă de 37,08 mld lei, au reprezentat 3,2% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 96,7% faţă de programul trimestrial. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2020 cu 16,5%. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 1 septembrie 2020 de la 704 lei la 800 lei, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii. De asemenea, o influenţă majoră în creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a avut-o continuarea plăţilor pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, astfel în trimestrul II 2021 valoarea acestora a fost de 0,91 mld. lei.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în perioada analizată plăţile au fost de 1,27 mld lei.

Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, au însumat 2,34 mld lei, reprezentând 107,3% din programul estimat pe trimestrul al II-lea al anului 2021 recuperând astfel o mare parte din decalajul, faţă de nivelul programat, înregistrat în primul trimestru al anului 2021.

Plăţile pentru proiectele cu finanţare din fonduri UE au reprezentat 0,7% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 68,8%, majoritatea plăţilor realizate fiind pentru proiectele finanţate din cadrul bugetar 2014-2020. Comparativ cu trimestrul II 2020 plăţile pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 42,2%, iar ca procent în PIB au înregistrat o creştere de 0,1 puncte procentuale de la 0,6% în trimestrul II 2020 la 0,7% în trimestrul II 2021.

Cheltuielile de capital au reprezentat 0,6% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 77,0% comparativ cu programul trimestrial. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020 cheltuielile de capital au crescut în termeni nominali cu 5,9%, iar ca pondere în PIB s-au menţinut la acelaşi nivel.

Cheltuielile pentru investiţii (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) în primul trimestru al anului 2021 au totalizat în termeni nominali 13,29 mld lei (1,16 % din PIB) în creştere cu 29,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 10,27 mld lei.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 0,08 mld. lei pentru achiziţionarea de produse-stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

III. CONCLUZII

Având în vedere evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare, soldul bugetar aferent primului trimestru s-a situat sub ţinta stabilită cu 10,7 mld lei.

În trimestrul II 2021, nivelul încasărilor bugetare a fost superior nivelului programat ca urmare evoluţiei veniturilor încasate din economia internă care au depăşit nivelul programat pentru perioada analizată.

Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat un grad mai redus de realizare faţă de nivelul programat pentru trimestrul II 2021, nivel care este corelat cu propunerile ordonatorilor principali de credite privind prevederi bugetare pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente trimestrului II 2021.

Cheltuielile bugetare efectuate în trimestrul al II-lea al anului 2021 s-au situat sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor de cheltuieli şi în special în cazul cheltuielilor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Este necesar ca în perioada imediat următoare să se intensifice eforturile de implementare a proiectelor de investiţii finanţate atât din resurse bugetare interne cât şi din fonduri externe nerambursabile astfel încât să se recupereze din decalajul, faţă de cheltuielile programate a se efectua, înregistrat în primele două trimestre ale anului 2021. De asemenea, în acest context, şi sumele atrase din fonduri externe nerambursabile ar urma în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată.

De asemenea, se impune ca la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile, precum şi pentru creşterea rigurozităţii în programarea trimestrială a cheltuielilor publice.

Din analiza execuţiei bugetare aferente trimestrului II 2021, apreciem că, nu s-au identificat elemente de natură a afecta pragul stabilit al deficitului bugetar pentru anul 2021.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO