♦ Ministerul Finanţelor a propus o ţintă-surpriză de creştere economică în 2019, de 5,5%, după un avans probabil de 3,5 - 4,5% în 2018 ♦ Economiştii pun sub semnul întrebării capacitatea economiei de a face un astfel de salt pe final de ciclu economic, dar guvernul şi-a construit bugetul pe această ţintă care, dacă nu este atinsă, va obliga la ajustări.
Datele din economie arată că suntem pe finalul unui ciclu economic, cu vârful în 2017, când economia a crescut cu 6,9%. Statistica va publica pe 14 februarie PIB-ul estimat în 2018, anunţând, probabil, o creştere economică între 3,5 şi 4,5%. Prin urmare, guvernul mizează în acest an pe o creştere cu cel puţin un punct procentual peste creşterea de anul trecut, un scenariu pe care Consiliul Fiscal l-a calificat marţi drept „surprinzător“. De asemenea, Fitch Ratings, care a anticipat în toamna trecută o creştere de 3,2% a ecnomiei României în acest an, abia şi-a ascuns surpriza, estimând că este greu ca veniturile bugetare generate de această creştere să fie realizate.
Pe partea de formare a PIB...
Din datele publicate de Ministerul de Finanţe reiese că, pe partea de formare a PIB, se aşteaptă o contribuţie puternică a serviciilor la creşterea economică de 5,5%, de la 2,3% estimat pentru 2018, la 3,3% în 2019. Dar, pe volum, serviciile, care înseamnă 57% din PIB, şi-au redus motoarele, de la an la an. Astfel, acestea au slăbit avansul de la o creştere de 6,9% în 2016 la 6,4% în 2017 şi 4,1% estimat în 2018. Pentru anul acesta, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) vede o creştere spectaculoasă a sectorului serviciilor, de la 4,1%, estimarea pentru 2018, la 6,1% anul acesta - o creştere care este în acord cu pariul guvernului de creştere economică, dar în răspăr cu ceea ce se întâmplă în restul economiilor. Doar crescând pe volum cu 6% serviciile ar putea contribui cu 3,3% la creşterea economică de 5,5% din 2019.
Acelaşi lucru se întâmplă şi cu industria care reprezintă aproape un sfert din economie. Potrivit proiectului legii bugetului, industria ar urma să contribuie la creşterea economică din acest an cu 1,3%, faţă de 1,1% estimat în 2018. Numai că industria a decelerat şi ea, asemenea serviciilor, de la o creştere anuală de 7,7% în 2017 la una de 4,2% estimată în 2018. Ca să poată contribui cu 1,3% la creşterea economică din 2019, industria ar urma să crească pe volum, în acest an, cu 5,2%, lucru greu de realizat, mai ales că industria Germaniei (principala piaţă a produselor industriale româneşti) a scăzut cu 1,6% în decembrie 2018, aşteaptă scăderi în continuare, iar în mediul economic german se vorbeşte despre un minus în T4 2018 şi chiar de o recesiune tehnică în acest an. Dacă economia Germaniei încetineşte, industria românească nu are de unde să crească.
De la agricultură, care înseamnă în jur de 4% din PIB-ul României, se aşteaptă o contribuţie la creşterea economică în scădere. Astfel, agricultura va contribui la creşterea economică din acest an cu 0,1%, faţă de 0,4% anul trecut. De fapt, economiştii nici nu mai iau în calcul agricultura când fac estimări de creştere economică, având în vedere ponderea redusă în PIB a sectorului, dar şi dependenţa lui de capriciile vremii. Agricultura a avut o evoluţie spectaculoasă, pe volum, în ultimii doi ani - un plus de 15,2% în 2017 şi de 9% estimat în 2018. Potrivit Prognozei, agricultura ar urma să crească pe volum, în acest an, cu 1,9%.
Cât despre construcţii, acestea ar urma să o contribuţie la creşterea PIB din acest an cu 0,4% faţă de 0% în 2018, graţie facilităţilor fiscale pe care le va primi sectorul - scutiri de impozite, salarii mai bune. Construcţiile, care înseamnă cam 5% din PIB, au crescut modest în 2017, cu 0,7%, şi s-au contractat cu 0,5% pe datele estimate pentru 2018.
Pe partea de utilizare a PIB...
În privinţa componentelor de utilizare a PIB, datele pe care se fundamaentează cifrele bugetului prevăd o creştere a cererii interne de la 4,5% estimat în 2018, la 5,5%. Doar că, la fel ca în cazul componentelor de formare a PIB, şi aici se observă o oboseală. Cererea internă a scăzut de la 7,6%, an/an, în 2017 la 5,9% estimat în 2018. Prognoza menţine pentru acest an acelaşi ritm de creştere, dar crede că, în privinţa contribuţiei la creşterea economică, cererea internă va ajunge la 5,5%. Consumul final ar urma să-şi sporească contribuţia la creşterea economică, de la 3,8% estimat anul trecut la 4,7% în acest an. Consumul final a crescut pe volum în 2017 cu 8,6%, dar s-a redus în 2018, la 4,8%. Prognoza vede o redresare a lui la 5,9% în acest an. Consumul final al populaţie a scăzut de la 10,1% în 2017 la 5,3% estimat anul trecut, dar va ajunge, potrivit Prognozei, la 6,5% în acest an.
Consumul individual al administraţiei va creşte pe volum, crede CNSP, de la 0,6% în 2017 şi 1,9% în 2018, la 3,6% în acest an, în vreme ce consumul colectiv al administraţiei va avansa de la 4% estimat în 2018 la 4,5% în acest an.
Investiţiile (formarea brută de captal fix) - anticipează Finanţele - îşi vor consolida şi ele contribuţia la creşterea economică, de la 0,3% estimat în 2018 la 1,5% în acest an, potrivit datelor din documentele care însoţesc bugetul. Şi asta după ce, pe volum, investiţiile ar putea să crească, potrivit Prognozei, de la 1,5% anul trecut la 6,9% anul acesta. Cu această creştere, investiţiile ar urma să ia locul consumului (plus 5,9%) ca principal motor al economiei.
Şi în acest an exportul net (export minus import) ar urma să contribuie negativ la creşterea economică, cu un minus de 0,6%.
iulian.anghel@zf.ro
