BÂncile solicită clienţilor informaţii precum salariul, locul de muncă, expunerea politică şi starea civilă din cauza unei directive europene pentru combatarea spălării banilor, care le determină să-şi întrebe clienţii sursa veniturilor şi averii, iar în acelaşi timp banca trebuie să raporteze activităţile suspicioase din conturile clienţilor pe baza a cât mai multe informaţii obţinute de la clienţi, a spus Thomas Bernet, Chief Risk Officer la ING Bank România, pentru ZF.
„Directiva AML (Anti Money Laundering) ne forţează să întrebăm sursa veniturilor şi averii. Aceste informaţii trebuie să le avem pentru că dacă este ceva suspicios în activitatea clientului, trebuie să o detectăm. Pentru a o detecta, trebuie să avem informaţiile necesare de bază. Dacă detectăm ceva suspicios suntem obligaţi să raportăm acel cont, pentru a se lua măsurile necesare în cazul în care există o fraudă în acest sens. Scopul este să prevenim frauda financiară“, explică Thomas Bernet.
El a mai spus că această directivă europeană a venit de la Parlamentul European şi cele mai multe ţări au implementat-o în anii 2016-2017, dar România a întârziat cu implementarea. Astfel, România a adoptat această directivă în anul 2019.
„Nu cred că este o problemă a băncii centrale, mai degrabă a guvernelor. Cred că BNR este dornică să vadă aceste directive implementate. ING, datorită poziţionării centrale în Olanda, adoptă noile măsuri şi directive, pe măsură ce se fac disponibile“, a mai adăugat Thomas Bernet.
