Datoria administraţiei publice din România a avansat cu 35 mld. lei în primele 10 luni ale anului trecut şi a ajuns la la 365 mld. lei, adică o pondere de 36,9%, în PIB-ul României pe metodologie europeană, arată datele Ministerului de Finanţe.
Datoria internă totală a administraţiei publice a ajuns în luna octombrie a acestui an la 190,4 mld. lei, avansând de la începutul anului cu 18 mld. lei, în vreme ce datoria externă a avansat cu 16,6 mld. lei (echivalent), până la 174,5 mld. lei. Datoria pe termen scurt reprezintă aproximativ 12,5 miliarde de lei, iar datoria pe termen mediu şi lung însumează 352,4 miliarde de lei. Totodată, datoria emisă prin titluri de stat reprezintă 305,82 miliarde de lei din soldul total.
În ultimele două luni din 2019, din cauza majorării prognozei de deficit bugetar de la 2,87% din PIB la 4,4% din PIB, Finanţele au mai împrumutat circa 15 mld. lei pentru finanţarea diferenţei. Astfel, datoria publică a urcat, estimativ, până la sfârşitul anului 2019 la 380 mld. lei, adică peste 36,5% din PIB.
În acest context, datoria publică nu poate creşte cu mai mult de 3,5 puncte procentuale ca procent din PIB în anul 2020, având în vedere că la finele anului 2019 a fost adoptată legea plafoanelor bugetare, care prevede ca datoria publică să nu crească la mai mult de 40% din PIB. Bugetul este construit pe un deficitl bugetar prognozat la 3,6% din PIB, deficit care va avea nevoie de finanţare şi implicit de creşterea datoriei guvernamentale.
Tratatul de la Maastricht permite ţărilor membre UE o datorie publică de maximum 60% din PIB, însă economiştii avertizează că, pentru ţări cu economii relativ mici, cum este România nivelul maxim de îndatorare ar trebui să se oprească înaintea pragului de 45% din PIB.
