Datoria externă a băncilor - care include liniile de finanţare pe termen scurt şi pe termen lung acordate subsidiarelor locale de către băncile-mamă - s-a diminuat cu 590,5 mil. euro în ultimul an, respectiv cu 7,4%, coborând la sfârşitului primului semestru (S1) până la 7,36 mld. euro, potrivit datelor BNR.
Procesul de dezintermediere bancară continuă, dar cu un ritm mai temperat.
Diminuarea datoriei externe a băncilor a fost determinată în ultimul an atât de reducerea expunerilor pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Faţă de vârful de 25 mld. euro atins de datoria externă totală a băncilor în decembrie 2008, ajustarea depăşeşte 70%. Creşterea depozitelor atrase de bănci de pe plan local le-a ajutat să-şi reducă dependenţa de finanţarea externă de la băncile-mamă.
În timp ce băncile străine, care au afaceri în România, şi-au redus expunerile în ultimii ani, statul s-a împrumutat prin emisiunile de euroobligaţiuni de la investitori din toată lumea, mulţi fără afaceri în România.
Astfel, la bănci şi la companii datoria externă a scăzut, dar în cazul administraţiei publice datoria externă s-a majorat cu 19,3% faţă de S1/2019, respectiv cu 7,4 mld. euro, până la 45,6 mld. euro, îndatorarea fiind în special pe termen lung.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în ianuarie 3 mld. euro prin euroobligaţiuni, iar în luna mai a luat încă 3,3 mld. euro de pe pieţele externe.
