Creditarea nu poate reporni pentrucă majoritatea clienţilor sunt deja prea îndatoraţi prin creditelepe termene foarte lungi pe care le-au contractat în anii de boom lacare plătesc rate lunare mari, astfel că nu se mai califică pentruîmprumuturi noi.
"Astăzi creditarea nu paotere-demera pentru că populaţia este <prizonieră> în acestedurate mari de viaţă ale creditelor , pe un nivel mic alprincipalului, dar cu un serviciu mare al creditului, care îidescalifică pentru noi credite. Pentru moment, băncile comercialenu pot să facă decât re-finanţări ale vechilor credite", le-a spusNicolae Dănilă, membru al Consiliului de Administraţie al BNR şifost preşedinte al BCR, la sfârşitul săptămânii trecute studenţilorUniversităţi Ovidius din Constanţa.
El a arătat că împrumuturile cuperioade de rambursare foarte lungi au fost create de bănci carăspuns la măsurile administrative impuse la acea vreme deBNR.
În anii de boom, BNR a introdus oserie de măsuri "neortodoxe" - de la impunerea de plafoane pentrugradul de îndatorare a clienţilor până la limitarea solduluicreditelor în valută pentru bănci în funcţie de capitaluriledeţinute - în încercarea de a tempera creditarea, care creşteaanual cu ritmuri de peste 50%, alimentând un consumsupradimensionat.
Băncile aveau atunci acces facilla resurse ieftine de la băncile-mamă din străinătate, iar asta adus la competiţie acerbă pentru acapararea de cote de piaţă pecreditare, în timp ce atenţia pentru consolidarea bazei definanţare locale a fost mică.
"În perioada de dinainte de crizafinanciară, sistemul bancar din România s-a bucurat de accesul lasurse de finanţare abundente şi ieftine din afara ţării. În acestcaz, soluţia cea mai simplă la îndemâna decidenţilor din Româniaera acţionarea pârghiei fiscale - legată de nivelul veniturilor.Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar măsurile de politicămonetară nu puteau da roade. Măsurile neortodoxe - administrative -aplicate de către BNR nu au avut decât un impact temporar, pânăcând barierele au putut fi depăşite", remarcă Dănilă.
Creşterea rapidă a veniturilor apermis populaţiei să împrumute sume tot mai mari, alimentând astfelun consum nesustenabil, care s-a văzut în explozia preţurilor pepiaţa imobiliară şi vânzări record de automobile sau echipamenteelectrocasnice. Acestea au fost pieţele care au înregistrat şi celemai mari căderi după debutul crizei, în toamna lui 2008.
"Trebuie să se găsească soluţiiechilibrate care să rezolve cele două obiective aparentconflictuatel şi anume întărirea şi stabilitatea sistemuluifinanciar cu eliminarea repetării fenomenelor dinaintea şi dintimpul crizei, pe de o parte, şi obiectivul de creştere economicăşi crearea de locuri de muncă", apreciază Dănilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
